Artemis
-Daimon!!! Lasa-ma nenorocitule!!DAIMON!strig cat ma tin plamanii in timp ce un tip imens ma scoate din masina si ma ia pe sus.
Tip,plang si ma zbat in bratele lui,iar el parca nu depune nici minimum de efort ca sa ma tina. Ma arunca pe bancheta din spate a masinii lui Zayn,apoi aud usile blocându-se.
-Unde credeai ca fugi,dragostea mea? Intelege ca vei fi mereu a mea,ca noi doi o sa avem un viitor frumos impreuna.spune el,apoi se intoarce sa ma priveasca.
Il scuip fix intre ochi,apoi incep sa tip:
-Sa te ia dracu! Nu vreau niciun viitor cu tine,imbecilule. PE DAIMON IL IUBESC NU PE TINE! Ai sa fii mereu un rahat cu ochi pentru mine,INTELEGI? Du-ma unde vrei,fa-mi ce vrei,DAR LASA-L PE EL IN PACE!
-Ajunge!spune el pe un ton ferm,apoi continua sa priveasca șoseaua.
Noaptea imbraca totul cu o catifea de un albastru regal,iar luna plange alaturi de mine pe langa autoturismul care gonește spărgând intunericul. Ajungem in fata casei lui Zayn,cand ma apuca brutal de mana si ma trage afara,iar eu aproape ca-mi pierd echilibrul. Intram in casa si brusc sunt lipita de perete.
-A mea esti,Artemis! Uita de prostul ala,alaturi de mine poti avea orice...
-Atunci il vreau pe el.spun si-mi încrucișez bratele la piept.
Ma prinde de gat si strange usor,predându-ma tot mai tare de peretele rece.
-Chiar te crezi inteligenta sa faci asta,asa-i?spune si ma saruta apasat si rece pe buze. Ai impresia ca suntem in filmele idilice in care prințișorul tau vine cu pistoale sa te scoata de aici? Nici pe departe.imi deschide fermoarul blugilor si isi strecoară mana in lenjeria mea,apoi impinge,lucru ce-mi scoate un geamăt reprimat. Ahh...Ce sunte încântător...spune el zambindu-mi drăcește,apoi ma ia pe sus si ma tranteste in canapeaua din living. Se urca deasupra mea,tinandu-mi mainile mele cu o singura mana imobilizare deasupra capului.
-Da-te de pe mine,jigodie.spun si incerc sa-l lovesc cu piciorul,dar el imi anticipează reactia si ma loveste cu mana libera peste fata.
-Nu te opune,e pentru binele tau. Relaxeaza-te si simte-te bine,iubire. Va trebui sa te obisnuiesti cu asta.
Simt cum imi scoate pantalonii si lenjeria. In zadar tip,ma zbat si incerc sa-l lovesc,pentru ca-l simt in urmatoarele secunde in interiorul meu. Atat de dur,de rece,de grețos. Simt doua lacrimi reci cum imi curg pe obraji,apoi simt urma lor cum imi arde obrajii. Ma saruta si crede ca-mi oferă placere,dar eu nu ma pot gandi decat la Daimon.
Imaginea cu el la pamant,cu piciorul sângerând nu mi-o voi scoate din cap prea curand. Dupa ce termina cu mine,Zayn se ridica,ma saruta pe frunte si-mi zambeste,apoi maraie
-Data viitoare poate-ti dai mai mult silința.apoi tranteste usa n urma lui si iese in gradina.
Imi strang genunchii la piept,si incep sa plang,din cauza ca nu stiu ce e cu Daimon. Oare e tot acolo,oare l-a calcat cineva din greseala,oare e la spital,oare mai este in viata?...Gandurile astea ma fac sa ma frământ toata noaptea,pana cand cad intr-un somn greu,adanc si cu frânturi de vis,toate legate doar de el.
CITEȘTI
Jocul răzbunării
ActionCand un "reprezentant al iadului"este nevoit de cei pe care ii are in subordine sa renunte la dragostea vietii lui,asta nu se poate termina prea frumos. Vor reusi ei sa-i desparta,sau cei doi vor trece prin toate,luptând pentru dragostea lor