Jocul răzbunării

24

Artemis
    Dupa ce am acceptat invitația lui Derek de a iesi in bar in aceasta seara,ma hotarasc sa o iau cu mine si pe prietena mea cea mai buna,Adah. O cunosc inca din copilarie,si mereu am fost aproapiate. Chiar daca viata ne-a despartit de atat de multe ori,mereu am gasit o cale sa revenim una alaturi de alta. Nu mi-a trădat niciodata increderea si mi-a fost aproape cand nu-mi mai eram nici eu.
     -Alo?raspunde ea cu o voce stinsă.
     -Plangi?
     -Lasa asta. Ce s-a intamplat?
     -Nimic,Adah,voiam doar sa intreb daca vrei sa iesim in seara asta in barul de langa periferie,mai vin doi baieti.
     -Da,mi-ar prinde bine o iesire...spune ea si aud o voce masculina tipand pe fundal.
       -Iar va certati?
       -Oh...De parca de cateva saptamani ne-am fi oprit vreodata. Tocmai am pus punct si nu prea ii convine...Dar da,am sa vin.

       Dupa ce Adah inchide apelul ma hotarasc ca mi-ar prinde bine o baie lunga si relaxanta,inainte sa dau iar ochii cu Daimon,sa ma pregatesc sufletește sa-mi reprim orice privire,sau nevoie de al atinge. Gandul ca iesim si va trebui sa stam in Colțuri opuse ale mesei pur si simplu ma taie. Ca nu-l pot îmbrățișa,ca nu-i pot sustine privirea,ca nu-mi pot sprijini capul pe umărul lui daca cumva beau un pahar in plus,ca...Ca trebuie sa menținem o distanta care a devenit in mod brusc vitala. Niciunul nu am suporta ca celălat sa pățească ceva,asa ca trebuie sa menținem asta. Imi torn un pahar de vin rosu,sec,și ma cufund in cada plina cu spuma si apa fierbinte.
      Sute de ganduri legate de Daimon imi invadează mintea. Amintirile noastre,momentele noastre,tot ce tine de noi...Simt o lacrima fierbinte cum imi arde obrazul,fiind urmată de inca cateva zeci. Urlu sonor si mi acopar fata cu palmele,dau pe gat paharul de vin,lovesc cu palma in flisele de langa cada,apoi ma las iarasi sa cad in aburii apei. Imi reumplu paharul,turnând pe alaturi deoarece privirea imi era in alta parte,iar picăturile sângerii ale băuturii cad in apa colorând-o putin cate putin.
       In cele din urma ma hotarasc sa ies,imi prind parul in prosop si-mi acopar corpul cu halatul de baie,ma asez la masuta de machiaj si ma privesc in oglinda. O pereche de ochi rosii si umezi,de un verde tulburător ma privesc cu dispreț. Apuc aproape furioasa fondul de ten si incep sa ma machiez,cand aud usa de la intrare cum se deschide si se inchide la loc.
       -Adah,tu esti?intreb eu dar nu primesc un raspuns.
       Ma gandesc ca poate nu a auzit si continui sa lucrez la machiajul meu relaxata. Cine altcineva putea sa fie. Cineva care e la parterul casei mele isi drege vocea,si trag concluzia ca nu e Adah,ci e un barbat.