Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
|| LEA P.O.V. ||
Simțeam cum corpul mă doare și parcă în sfârșit mă trezeam la realitate dintr-un vis urât. Mirosul de mentă îmi invada nările, acest lucru făcându-mă să încerc să deschid ochii. Am clipit de câteva ori până să-i pot menține deschiși de-a binelea. Am văzut un tavan alb. Am simțit masca de oxigen pe față. Nu am putut decât să zâmbesc slab. Mă aflam în realitate. În realitatea mea. Puteam să simt asta.
- Lea! Se aude un ton cunoscut și imediat îi văd fața plânsă a lu' Sun-Hi, deasupra feței mele.
Îmi mișc ușor degetele, așa că fata îmi cuprinde mâna.
- Lea, c.cât mă bucur că ești b.bine! Spune zâmbind stângaci, în timp ce fața îi este inundată cu lacrimi care cad pe fața mea, după care se scurg pe perna patului.
Lângă Sun-Hi apare și doctorul Ahn, arătând la fel ca și în visele mele.
" Ce naiba?"
Mă întreb mintal, însă las acest gând deoparte, amintindu-mi că trebuie să ajung undeva. Încerc să mă ridic, însa barbatul nu-mi dă voie.
- Trebuie să te odihnești domnișoară Han! Au fost câteva ore grele pentru dumneavoastră. Spune acesta serios în timp ce așează pătura deasupra mea.
"Câteva ore? Pentru mine s-au simțit luni întregi."
Oftez mintal când mă gândesc prin ceea ce am trecut, așa că nu mă las cu una cu două.
- Trebuie să aștepte! Spune autoritar în direcția mea. Nu a fost un accident oarecare, dar trebuie să vă odihniți. Spune Ahn, așa că mă calmez.
Mă așez înapoi în pat și privesc spre fereastră. Corpul mă doare și pot să-mi amintesc părți încețoșate din timpul accidentului. Aud un suspin așa că mă întorc spre singura persoană care rămase în salon alături de mine.
- S.Sun-Hi, ce s-a întâmplat? O întreb văzând cum fata își șterge obrajii și ochii cu mâinile, în nenumărate rânduri.
- Îmi pare rău, Lea! Spune aceasta suspinând, eu neînțelegând de ce își cere scuze. Îmi pare rău că nu am reușit să te ajut mai repede. Spune, iar eu doar zâmbesc, ridicându-mi mâna cu greu pentru a-i șterge eu lacrimile.
