Reckless Love ✓

Capitolul II (S)

M a sărutat. De ce a trebuit să facă asta ? Ah, îl urăsc. Nu vreau sa l mai văd. Nu a ținut cont nici măcar o secundă de ceea ce mi doream eu. Cred că e prima data când vestea mutării din oraș e buna la ceva, desi îmi pare rău că le las in urma pe Wendy și Alice. Mi as fi dorit să ne facem amintiri așa cum ne promisesem, dar am muncit prea mult pentru visul ăsta, nu pot sa l las in urmă.

Dar, oare asta vreau cu adevărat? Asta e oare visul meu cu adevărat sau e doar ambiția de a fi mereu cea mai bună măcar la ceva ? Nici măcar eu nu mă înțeleg.

{•••}

E timpul pregătirii bagajelor. Nu pot sa zic că durează foarte mult pentru că  o mare parte dintre ele era deja făcută. Am vrut să fiu precaută ca de obicei. Privirea mi se îndreaptă la inelul de pe birou, cel primit de la Josh când am făcut 16 ani. E simbolul prieteniei noastre. Oricât aș vrea și ori cât de mult as repeta că l urăsc, nu e adevărat, nu am cum sa l urăsc. E prietenul meu de când eram mici, ne jucam in parc aproape zilnic, era singurul care se juca cu mine.

Nu pot sa plec fara sa mi iau rămas bun de la Josh , Wendy și Alice,nu am cum.

— Mama, vezi că mă duc până la fete sa mi iau la revedere ! Ii strig in timp ce mă încalț.

— Sa vii repede !

Nu mă așteptam la un alt răspuns, mereu vrea sa fiu acasă devreme deși am aproape 19 ani. E obsesiv de grijulie.

{•••}
Mă duc spre casa lui Josh, e vis a vis de a mea. Îl văd afară, e cu Nate,  se pare că poartă o discuție aprinsă. Mă ascund în spatele unei mașini și le ascult conversația.

— Nate, lasă mă in pace, din cauza ta m am certat cu Selena, aveam nevoie de ea ca sa trec la chimie !

Vorbele lui sunt ca un pumnal drept în inimă. De ce nu m am gândit că doar pentru asta mi e prieten ? Cât de proastă am putut fi !

— Hai, prietene, mai sunt tocilare în liceu !

— Ea e cea mai buna la chimie ! Nu mai fi prost !

— Nu mi spune că d aia ai stat cu ciudata aia ? Pentru note ? Wow, e chiar penibil , chiar și pentru tine! Urat prietene !

— Scutește mă !

Nu neagă. E adevărat. Se pare că așa se simte o inima frântă. Oricât ai incerca sa prinzi bucățile nu reușești, se pierde cel puțin una. Nu puteam sa le prind, se împrăștiau cu prea mare rapiditate.

— Și eu care credeam că mi ești cu adevărat prieten !

Când mă vede amuțește. Nu se aștepta să mă mai vadă.

— Nate, lasă ne singuri !

— Uuu, va fi interesant ! Va las porumbeilor !

— Dispari ! -Urla Josh

De data asta nu mai comentează și pleacă.

— De ce ii zici sa plece ? Ți e teamă că o să te faci de ras in fata lui pentru că ești un animal ?

— Parca ziceai că nu vrei sa mă mai vezi ? Ce s a întâmplat, vrei sa ai primul sărut cum trebuie sau vrei deja pasul următor ?

— Ești mai ceva ca un animal ! Rostesc cu scârbă și apoi îl pălmuiesc.

— Observ că vrei sa mi pierd controlul ! Daca o singura data mă mai lovești o sa o pățești !

— Sa te vad ! -Ii spun privindu l direct in ochi, arătându i că nu mă tem.

— Te joci cu focul, Selena ! O sa te arzi !

— Mai rău decât am făcut o deja , n am cum ! Batjocura ta nu poate fi depășită, te ai prefăcut că ții la mine, te am crezut cel mai bun prieten al meu și tu ce ai făcut, ai ras de mine in tot timpul ăsta !

— Cam așa ceva ! Ești atât de naiva, uita te la tine, cine ar vrea sa fie in preajma ta ? Ești o ciudată, iar eu am profitat de faptul că ești moarta după mine !

— Nu sunt moarta după tine , nu ți mai ridica singur ego ul de macho! Tu ești doar un băiețel, nu ai avut tupeul sa mi zici pe fata că ai nevoie de mine pentru a trece la o materie ! Sunt o fraieră, am venit aici ca sa mi iau rămas bun și să ți spun că nu pot sa fiu supărată pe tine, și peste ce dau, peste cea mai mare umilință! Nu pot sa cred cat de tare m am înșelat în privința ta !

In interiorul meu urlu de durere, plâng cu lacrimi de sânge, inima îmi sângerează. Se pare că toată prietenia asta a fost o farsă iar eu am crezut o. Sunt o proastă.

— Se mai întâmplă și lucruri de genu' ! Îmi pare bine că nu a trebuit să te bag și în pat, ar fi fost îngrozitor!

— Te urăsc, Josh ! Umilința asta nu o sa o uit ! Sper sa nu ne mai întâlnim , ești un demon in persoana !

Imediat cum ii întorc spatele lacrimile incep sa se scurgă pe obraji fara vreun control. Nu pot sa cred pe cine am considerat prietenul meu. Credeam că aveam o legătură specială, dar ca de obicei m am înșelat. Am avut speranța până în ultimă clipă că mi va spune că n am înțeles bine, dar nu s a întâmplat așa. Presupun că nu mai avea sens sa se prefacă in continuare, din moment ce plec în alt oraș cu facultatea.

Îmi și imaginam cum veneam in vacanta aici și plecam undeva, dar se pare că a fost doar un vis frumos care astăzi s a năruit. Încă o părticică de încredere mi a fost călcată în picioare. Sunt cea mai mare fraieră când vine vorba de oameni, mereu vreau sa vad ce i mai bun in ei și mereu mă înșel. Mereu mi am dorit cel mai bun prieten, am crezut că l am.....până astăzi .....până sa aflu că de fapt totul a fost un rol cu un scop bine definit și cu un adversar slab, naiv cu toate punctele slabe dezvăluite.