Reckless Love ✓

Capitolul XX (J)

A trecut o săptămână și nu am mai avut vreo tangență cu Selena. Ori reușește să mă evite ori chiar e neintenționat. Sa fiu sincer prefer a doua varianta, prefer sa cred că astrele s au aliniat pentru a nu ne întâlni, ci nu Selena s a străduit să nu ne întâlnim.

Ma privesc în oglinda și mi aranjez cravata. Da, astăzi e nunta lui Nate și a lui Alice, ceea ce înseamnă că probabil mâine Selena va pleca, iar eu nu am reușit nimic, iar nenorocitul ăla sigur știe și el că Sel va pleca și sunt al dracului de sigur că nu va rămâne cu brațele încrucișate.

După ce mai arunc o privire în oglindă, îmi iau cheile de la mașină și iau drumul restaurantului, unde va avea loc și ceremonia de căsătorie. Și acum îmi amintesc seara când am fost cu Selena să pregătim totul, de la aranjamentele interioare la cele exterioare. Încă îi mai simt respirația pe pielea mea și corpul cum tremura, iar buzele....doamne....mă gândesc la momentul in care le voi atinge din nou, pentru că o voi mai face, nu contează cât trebuie sa lupt pentru a fi langa mine.

După 20 minute ajung la restaurant, se pare că sunt puțin în întârziere, locurile de parcare sunt aproape toate ocupate. După ce mai pierd câteva minute cu parcarea, mă duc în căutarea lui Nate. Sunt sigur că e panicat, mai rău ca la vaccin, fobia de ace sunt sigur că e floare la ureche in momentul asta.

Îl găsesc în restaurant panicat. Se plimba dintr o parte în alta cu mâinile pe cap și bolboroseste ceva indescifrabil. E mai panicat decât credeam.

— Nate! – îl strig pe un ton serios, vreau sa l mai panichez puțin.

— Nu mi spune ! S a răzgândit Alice ? – Întreabă panicat.

— .....

— Joshua Castro ! – îmi pronunța numele alarmat.

In momentul ăla mă apucă un ras isteric și dacă nu aveam costum mă tăvăleam pe jos. Reacția lui a fost epica. Panica instalată vizibila pe fata lui mi a dat o stare bună.

— Deci ești pus pe glume, nu ? Ești un tâmpit ! – îmi zice împingându mă.

— Hai, frate ! Uita te la tine in ce stare ești, trebuia să te fac sa ți revii puțin ! Ce gânduri crezi că va avea Alice când o să te vadă așa? Că nu ești sigur că vrei sa te însori cu ea, dobitocule !

— Atât de rău sunt ? Zi mi că nu mi s a deranjat parul !

— Arăți bine, fața strica puțin !

— Idiotule ! – îmi strigă și iese afară.

Îl urmez iar cum fac primul pas afară rămân gura căscată. O văd pe Selena venind de mână cu ..... Ashton ?! Nu pot sa cred că el e iubitul ei. Cum de nu mi am dat seama ? Cât de prost sunt! Acum înțeleg tot ce zicea, de nunta prietenei iubitei sale, de cum s a întorc sa i facă o surpriză și să participe.

Nu pot sa dau ochii cu ei in momentul ăsta, așa că fac stânga împrejur și mă duc după verighete, le am lăsat în seif aici la restaurant pentru că la cât de uituc sunt  sigur le as fi uitat sau le as fi pierdut.

Pe scări imaginea Selenei nu mi o puteam scoate din minte. Purta o rochie roșie tip sirena care se  mula perfect pe trupul ei și i l punea în evidență. Soldurile ei sunt efectiv perfecte, ca și ea de altfel. Machiajul ii puneau ochii  în evidență, rujul nude creea contrastul perfect cu fardul de pleoape, iar zâmbetul era ca un fel de semnătură a artistului, adică a ei pentru că sunt sigur că s a machiat singură.

Singura problema in această ecuație a dragostei e Ashton. Mi e prieten și e iubitul fetei pe care mi o doresc de când eram in liceu. Părea fericită langa el, zâmbea natural și din păcate îmi doresc să nu mai fie. Sunt un egoist, dar așa e iubirea, egoistă. Vreau sa fiu eu motivul zâmbetului ăla pe care îl ador.

Cu inima bătând cu putere de la soc dar și de la emoții, ținând cont că nu știu cum va reacționa Ashton când va afla cine sunt de fapt, pășesc spre gradina. Ii vad in primul rand ținându se mână. Ash o privește cu iubire, se vede că e centrul lumii lui, dar a fost al meu mai mult timp și trebuie să se întoarcă unde ii e locul. Langa mine. Mă așez la un rand distanță de ei, nu sunt pregătit să dau ochii cu Ash, nu știu ce as putea sa i spun.

In scurt timp incepe ceremonia. Melodia pe care intra Alice răsună cu putere, iar la scurt timp își face apariția. Îmi întorc capul spre Nate si l vad cu lacrimi in ochi, o iubește mult, de la începutul liceul și până a găsit un mod prin care sa se apropie de ea a durat ceva, 4 ani ca sa fim exacți, iar când a făcut asta a dat cafea pe ea. A avut noroc că nu l a băgat în spital Wendy, că era bluza ei de fapt.

Vorbele preotului îmi captează atenția imediat ce mireasa ajunge la altar.

— Alice, accepti sa îl iei in căsătorie pe Nate și promiți sa i fii alaturi la bine și la rău ?

— Accept !

— Nate, accepti sa o iei in căsătorie pe Alice și promiți sa i fii alaturi la bine și la rău?

— Accept!

— Atunci vă declar soț și soție!  Poți săruta mireasa !

La gestul făcut toată lumea se ridică în picioare și începe să aplaude miri. Fericirea e imensă, au trecut și ei prin multe până sa ajungă la pasul ăsta.

Acum să înceapă petrecerea.