Zâmbete cu suspine

Capitolul 6

Elis în timp ce fugea către ieșirea din casă, a apucat jacheta care înainte cu câteva minute o lăsase pe masa din bucătărie.
Elis strigă: Mami mă duc cu o colegă prin oraș, să știi că ajung târziu!
Mama: Stai așa domnișoară! Târziu? Deja e 17:30.
Nu ai voie să depășești ora 20:00 m-ai înteles?
Elis cu o voce răsfățată: Dar mamiiiiiii... Nu e corect!
Mama: Dacă nu îți convine, pe mine nu mă deranjează să rămâi acasă!
Elis ieși afară din casă nervoasă și dădu cu ușa tare după ea.
Elis începând să lăcrimeze vorbea singură.
''Nu tu aia, nu tu cealaltă, nu tu nimic Elis, nu tu nimic''

După câteva minute ajunse la casa cu adresa falsă, unde urma să ajungă fata de la liceu.
Simțea cum se face frig, așa că, cu ajutorul respirației calde își încălzea mâinile sale micuțe,reci și albe. Din depărtare se văzu o mașină roșie, Elis tresări din locul în care era, văzând numărul, își aminti că aceasta era mașina lui Kevin. Dar totuși, nu trebuia să vină Theo cum spusese? Se întrebă ea. Apoi farurile mașinii începeau să se apropie tot mai tare de Elis, iar ea nu vedea cine se apropie în viteză de ea.
Ajunsă mașina lângă ea, Elis s-a străduit să vadă prin geam cine avea la mână volanul. Era Theo, asta o făcu pe Elis să devină geloasă.
Theo conducea? Oh, acum putea să se simtă și mai jalnic față de ea. Pierdută în întrebările ei, oferi un zâmbet fals lui Theo.

Theo: Ce mai stai? Urcă!
Elis urcă în față, și în timp ce se făcea comodă pe scaun își frecă mâinile în mod repetat pentru a se încălzi.
Theo: Văd că ai încremenit, pornesc acum căldura.
Elis afirma din cap în timp ce se uita la întreg bordul al mașinii.
Theo: Vrei o cafea?
Elis: Mersiiii.. Daar.. nu prea beau eu.
Theo: Atunci o tigară?
Elis data trecută nu apucase să raspundă, pentru că Denis răspunsese pentru amândoi. Dar acum? Acum oare dacă accepta Theo ar fi privit-o mai dură? Elis părea prea cuminte pe langa Theo, și acum era dovadă să îi arate că și ea poate să fumeze.
Elis: Da, mersi!
Theo privi cu mirare și zâmbind ironic către Elis în timp ce scotea pachetul de țigări din buzunarul blugilor.
Theo: Hopa, ține!
Elis prinse pachetul aruncat de Theo și scoase o tigară, și-o puse în gură.
Theo se uită la ea și bufni în râs.
Theo: Tuuu.. habar nu ai cum funcționează, nu?
Elis: Oo, ba da! Stiu!
Theo: Ok, dar nici nu ai aprins-o (râde)
Elis era conștientă că nu știa cum funcționează, dar trebuia să dea impresia că nu e atât de tocilară cum părea la liceu.
Elis: Ah, mersi! Ai tu un aprinzător?

După câteva minute mașina oprinse într-un cartier mai întunecat, aici nu se vedeau stâlpi de lumină. Theo o scoase pe Elis din mașină și o conduse într-un bar mai vehi, se vedea că era o clădire veche și în care acum nu mai locuia nimeni acolo. Elis era înspăimântată de întunericul acela gros, dintr-o data în bezna de acolo, se aprinse o lumină.
Kevin le întâmpină pe fete cu un zâmbet, alături de el mai erau adolescenți.
Elis văzându-l pe toți se simți mai în siguranță să știe că există oameni în locul acela.
Era destulă gălăgie, fiecare era în treaba lui până când..
Kevin: Liniște! Dragilor, am să v-o prezint pe noua noastră colegă! Ea e Elis! Să o primim cum trebuie!

În fundal se auzeau vocile adolescenților gălăgioase cum afirmau spusele lui Kevin.
Elis pe moment se simți tare importantă, observă mesele de joc și băuturile reci, limonadele și restul locului vechi care era amenajat destul de drăguț, spuse ea în mintea ei. Se apropie de Kevin.
Elis: Toate astea sunt pentru mine?
Kevin: Ne bucurăm sincer că ești aici, acum o luna a plecat o fată, tu ești numai bună să o înlocuiești.
Elis: A plecat? De ce? Aș putea să o conving să se întoarcă.
Kevin evită răspunsul și lăsă privirea în jos, Theo care îi ascultă stătea cu mâinile încrucișate și se uită în ochii lui Elis.
Theo: Ea nu o să mai poată veni niciodată aici, a avut un accident..
Elis: Pof..poftim? Oh Doamne..îmi pare rău.. Cum s-a întâmplat?
Kevin: Trebuia să se ocupe de ceva.. Și.. nu a fost în stare... a pierdut tot, dar s-a pierdut și pe ea. Bine gata, nu mai intrăm în detalii! Acum avem motiv de sărbătoare.
Elis nu părea să fie tare afectată de accidentul fetei care murise, dar întrebările care o copleșeau o făceau să vrea să știe mai multe.

Observă că era 7:45 și tresări, urechile îi erau roșii!

Elis: Theo! Theo repede, trebuie să ajung acasă sau am încurcat-o!

Theo: Care-i faza?
Elis: Nu înțelegi, dacă nu ajung acum acasă, o să-mi iau zile fripte.
Theo: Aaaaa.. Maică-ta.. Mda..

Theo o întoarse pe Elis de unde o luase. Iar apoi Elis cu pași mari se apropia de casă, era 20:05
Mama ieșise în capotul și papucii roz in pragul ușii să se uite de Elis, o zări exact în fața ei.
Mama: Pe unde umbli?
Elis care respira greu din cauza că alergase: Ti-am spus că nu depășesc, dar e vorba de 5 minute.
Elis urcă sus în camera ei, se întinse în pat și adormi pe loc.

2:00 AM
Elis deschise ochii, se tot fâstâcea în pat, stomacul ei avea dureri așa mari.Nu putea să doarmă deloc, s-a dus să ia o pastilă și cu un pahar de apă, și s-a întors în camera ei.
Elis: Pe cuvânt, că indiferent de fițele lui Theo, numai beau....
Elis începea să vadă și dezavantajele acestui anturaj, dacă se gândea mai bine, erau mai mult dezavantaje decât avantaje, dar nu putea să dea acum înapoi.. Trebuia doar să fie sigură pe ceea ce alege să facă, și să fie ea însuși în preajma lor, să nu se mai dea drept cine nu este defapt.