Simteam cum as fi putut face orice pentru el. Ochii lui, pometii, parul, buzele, hainele...tot ceea ce insemna el ma facea sa imi pierd mintile.
As fi vrut ca si el sa ma iubeasca asa cum o faceam eu, as fi dorit sa ma stranga in brate, sa ma intrebe cum ma mai simt, sa ii pese intr-adevar de mine...dar oare ii pasa, sau doar ma foloseste?
Peste putin timp avea sa vina, iar eu nu eram pregatita pentru asta..nu ma simteam inca gata!
As fi dat orice sa nu ma fi indragostit de el, dar era deja prea tarziu..stiam ca il iubeam mai mult decat pe mine.
.
.
.
Intra in camera, prinzandu-ma intr-o imbratisare posesiva, dominandu-ma..eu ma las moale in bratele lui, stiind ca nu prea aveam de ales.
-Emilia, as da orice pentru tine!, imi sopti in ureche, firisoarele de par de pe maini ridicandu-se la atingerea buzelor lui de lobul urechii.
