Dimineata m-am trezit dezmierdata de soarele care imi lumina fata. M-am intins obosita, cascand zgomotos. Azi era duminica, si era singura mea zi libera din saptamana. Am mai motait in pat cateva minute, dupa care am iesit din camera, coborand la parter. azi urma sa vina mama la mine, sa stea cateva saptamani cu mine. Pana acum jumatate de an, statusem intr-un orasel din Pennsylvania, dar ma mutasem aici pentru a putea studia la cea mai buna Universitate din State. Locuiam in apartament cu verisoara mea care era cu un an si ceva mai mare decat mine, si care studia la Litere. Tehnic vorbind, locuiam si cu parintii ei, dar erau mai mereu plecati din oras din cauza afacerilor. Asa ca mama s-a horarat sa ne faca o vizita ''surpriza'' care nu a ramas prea mult timp surpriza. La parter era Lucy, vara-mea, care pregatea micul dejun.
-Ce facem azi?, a intrebat ea.
-Eu o iau pe maica-mea de la aeroport, am zis mimand un entuziasm si tragandu-mi in fata farfuria cu salata de legume si pui. Incercam sa mananc cat mai sanatos pentru a ma pastra in forma. Eram slaba de la mama naturii(slava ei) dar tot voiam sa mananc sanatos. Tineam prea mult la aspectul meu, imi placea sa ma aranjez, si aveam mare noroc de vara-mea, care imi imprumuta haine apartinand unor branduri importante. Mama inca ma credea un copil, avand grija sa am sosete groase cand e frig, sa nu ma dau cu prea mult ruj rosu si sa nu port fuste mulate si scurte, desi aveam 18 ani, la urma urmei!
Ajungand in aeroport, m-am asezat pe o bancuta, scotandu-mi telefonul si intrand pe Instagram. Mama urma sa ajunga in scurt timp. Stateam cu capul in telefon si am observat ca cineva se aseaza langa mine, dar nu am bagat de seama, fiind prea ocupata cu Facebook-ul. Cu coada ochilor puteam vedea ca tipul are fata intoarsa spre mine.
-Interesante poze, aud o voce cunoscuta si ma intorc, dand nas in nas cu Erick Hill...oh Doamne!
-Buna, ii zic zambindu-i. Astepti pe cineva?
-Da, un prieten. Ma invarteam pe aici si am profitat de faptul ca am vazut o figura cunoscuta.
Am inceput sa rad imediat. Ce efect imi lasa barbatul asta? Ramase langa mine, privindu-ma insistent. Nu stiam daca aveam dreptate, dar parea ca si el se holba la mine, nu numai eu la el. M-am foit putin pe scaun, dorindu-mi ca unul din noi sa rupa tacerea.
-Si, ai mai lucrat ceva? ma intreba el direct.
-Da, chiar mai am cateva schite, ii zic eu. Ti le-as putea arata..ahh..daca vrei, desigur.
-Normal ca vreau. Sa vii maine in biroul meu. Lucrezi maine, nu?
-Da. Luni, mari, miercuri, dupa Universitate vin direct la Bojours. Joi am liber, vineri si sambata din nou.Sper sa nu intarzii, facultatea o termin la ora 2 si munca o incep la 3...fara masina e cam complicat cu transportul.
-Nu ai masina? zise el crispandu-se putin
Pai daaa, nu toti suntem la fel de miliardari ca tine, scuza-ma, am zis in gand.
-Nu inca, dar urmeaza sa am. Imi zambeste, dar puteam vedea o urma de neliniste in ochii lui. De ce oare?
Imi suna telefonul pe care il tinam in mana, si vad ca amandoi ne uitam spre ecran in acelasi timp.
Era Luis, prietenul meu. Si prin prieten, ma refer la strict un prieten.
-Buna, ii zic eu, ce faci?
-Buna Emi, voiam sa te indreb daca nu vii la mine sa mananci la pranz, stiu ca nu esti o bucatareasa prea buna, radea el.
-Nu pot Luis, o astept pe mama in aeroport si vreau sa petrec ceva timp cu ea, iarta-ma.
In timp ce vorbeam cu el, puteam observa ca Erick se uita lung la mine. ALOO, INTIMITATE!?
Dupa ce am terminat de vorbit, mi-am reluat postura, pe jumatate intoarsa catre barbatul chipes din fata mea.
-Ar cam trebui sa plec, domnisoara Emilia, ma asteapta prietenul meu, trebuie imediat sa ajunga.
Cand se ridica de pe scaun, pe chip mi se putea citi debusolarea. Am oftat adanc, incercand sa-mi pastrez chipul luminat, dar ma simteam ca si cum imi cazuse o ghilotina in cap.
-Luni, nu uita sa treci pe la mine, suna-ma inainte ca sa nu mai astepti pe la usi, imi zice intinzandu-mi o foita cu numarul lui. Oooh, am numarul lui!
-Bine, ne vedem maine, la revedere! ii zic politicoasa si vad cum se indeparteaza...nu pleaca..
