Multumire

81 9 0
                                    

Pășim in interiorul cabanei,unde ajungem intr-un living cochet,decorat in nuante de maro si bej,cu felinare si detalii care te tin conectat de natura. La baza scărilor sunt presărate petale de trandafiri rosii,care urca pana la etaj,apoi continua pe hol pana la usa dormitorului. Pe marginea patului sunt amplasate lumanarele parfumate,pâlpâind usor,alcătuind o atmosfera de vis.
Pe o masuta dreptunghiulara,lipita de perete e o sticla de vin si doua pahare.
-Tu chiar te-ai gândit la toate.
-Defect profesional.spune ea si ma săruta apăsat,pierzându-si mâinile in parul meu.
Se depărtează usor,apoi umple paharele. Ma așez pe scaun si ii analizez fiecare mișcare. Îmi plimb fara rușine privirea pe curbele corpului ei. Rochia din material subțire pe care o poarta încălzește atmosfera mai bine decât o face sistemul termic.
Apuc sa iau o înghițitura din lichidul stacojiu,iar apoi Alicia se aseaza in poala mea,cuprinzându-ma intr-un sărut chinuitor de lent. Ma simt căzând intr-un abis al plăcerii absolute.
Cedez impulsului,o iau pe sus si o arunc intre așternuturile roșii,mătăsoase. Ii sărut usor buzele,apoi părticele mici din corp. Îmi zambeste si ma implora din priviri sa nu ma opresc. Aproape ca imi rupe nasturii cămășii,apoi isi trece unghiile peste pieptul si abdomenul meu. Hainele noastre urmează drumul podelei.
      Ii mângâi curbele corpului,apoi ii masez  usor sânii,lucru ce o face sa geamă usor. Zâmbesc satisfăcut,apoi o amăgesc cu atingeri lente si sigure. Respira sacadat,ma implora cu fiecare mișcare sa o ridic pe cele mai înalte culmi ale plăcerii. Atingerile noastre pot fi numite lejer instrumente de tortura. Limbile noastre poarta războaie legendare,pana ce trupurile noastre se unesc. Ploaia de afara parca se întețește,iar un tunet îndepărtat parca ne acompaniază. Actul nostru e facut unul cu natura in camera de lemn,atat de natural,sălbatic si plăcut.
    
    Privesc in tavan,inca reglându-mi respirația,iar Alicia isi aseaza capul pe pieptul meu,si ii simt privirea. Imi înclin capul in direcția ei si o privesc zâmbind.
     -Te iubesc,Damian!
     -Si eu te iubesc,Alicia!
     O liniște calda învăluie camera. Singurele lucruri care se aud sunt sunetul ploii,vântul șuierand agresiv printre copacii inca dezgoliti si respirațiile noastre.

     A doua zi dimineața ma trezesc înaintea Aliciei,asa ca ma hotărăsc sa o surprind cu un mic dejun. E o dimineața însorită,pare ca va fi o zi plăcuta,poate mai călduță decât cea precedenta. Nu apuc sa termin de gătit ca Alicia vine un bucatarie,infofolita intr-un halat gros de baie.
     -Buna dimineata,iubito!spun si o sarut tandru pe frunte.
     -Buna dimineata,iubitule!imi raspunde zâmbitoare apoi ma saruta usor pe buze.
     -Voiam sa-ti fac o supriza,dar te-ai trezit prea devreme.
     -Mirosul cafelei si al pâinii prăjite m-a facut sa cobor din pat,nu mai rezistam acolo. Plus ca-mi este foarte foame.
     O admir cum isi pune niste dulceata peste felia de paine prăjită,ia o gura de cafea,apoi aprinde radioul si incepe sa se miște in ritmul muzicii prin bucatarie.
     -Haide cu mine!spune razand,apoi ma prinde de mana si ma trage langa ea,obligându-mi corpul sa se unduie cu al ei.
     -Iti ador energia!ii spun zambind,apoi facand-o sa rada si mai tare cu legendarele mele mișcări de dans.
     -Esti groaznic!!
     -Dar sunt al tau.

༒•ᴘʀᴏᴘʀɪɪʟᴇ ʀᴇɢᴜʟɪ•༒Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum