Volume de aer IV

e timpul

întotdeauna pe la șase dimineața

ochii-mi obosesc, ochelarii mă sabotează,

au văzut destulă poezie și le e de ajuns,

încep să plâng fără motiv și atunci știu

că e timpul

să mă așez în pat,

să-nchid ochii

și să mă visez scriind poezie cu ochii deschiși.

Poate cele mai bune poeme s-au scris doar așa.