Volume de aer IV

Jumatate

Poemul ce urmeaza e produsul unui act creativ si doar imita viata... asta ca sa fiu explicit.
Altfel, orice asemanare cu realitatea nu numai ca e adeverita, dar chiar " Ea" este: VIATA TA!

Jumatate

Azi lucrurile toate au ajuns pe jumatate,
Jumatate din viata mea,
Jumatate din viata ta,
Noptile ca zilele,
Si toate s au injumatatit, nu ne mai ajung.
Au devenit si am devenit
Ca n piesele de teatru,
In final din singuri si mai singuri
Si asta nici macar pe jumatate.
Cand lucrurile au plecat,
Au plecat,
Dar numai pe jumatate,
Din jurul nostru.
La cinzeci,
Nimic nu mai e sigur,
Paharul care era plin,
E si el pe jumatate,
Soarele din jur,
La fel
Si zorii.

Dar sa nu ne intelegem gresit,
Ne cunoastem negresit,
Si n are rost sa ne mintim,
Noi, barbatii,
Fara politica sexismului ieftin:
Ce cauta femeile astea,
Doar cupe goale.
L
B
S
Generatie din generatia noastra,
De parca ar fi negat inflorirea,
Cine ar fi pariat asa de incorect altadata?
Azi numa' ambitii,
si totusi curge acelasi sange in noi,
glasul venit prea devreme,
ne ingroapa.
Ne a ingropat!

..........

Aici am terminat poemul, de fapt s a teminat singur, fara sa i pot spune nimic,
Are si el, si asta o stim toti,
Dinamica lui.
El stie clar de unde
Si pana unde se poate intinde,
Si nu mai poti face nimic
Impotriva lui.
Mai ales cand ai peste 50 deja,
Si mai mare lucru de atat
nu mai poti face.

Dar eu ieri iar m am indragostit,
Si crede ma, sunt ultimul om care sa vanda
Ce s a vandut.
Insa femeia de acum
e altceva,
Ea cu un singur zambet imi inhiba muntii mintii,
Opreste respiratia paraurilor spre vale,
Iar zambetul ei maine,
Ne va transforma pe toti.
Pe toti.