Cyrus nu dormi aproape toata noapte. Aris avu febra, iar asta il facu sa fuga ca un titirez. Spera ca dimineata sa se simta mai bine, daca nu se gandea sa sune ambulanta.
- Cyrus...
Glasul lui Aris il facu sa tresara. Deschise ochii si o privi, apoi ii dadu firele de par de pe fata. Isi lipi palma de fruntea ei, apoi buzele.
- Inca esti fierbinte.
Se ridica imediat si lua de pe noptiera termometrul. I-l intinse, iar Aris fara a obiecta il lua si il puse. Se simtea extrem de rau, iar in acele clipe se bucura ca el ii e alaturi.
- Ma duc sa pun la fiert apa pentru ceai, apoi dupa ce iti verific febra voi pregati micul dejun.
La scurt timp barbatul reveni cu o cana de ceai cu miere si o farfurie cu biscuiti. Le puse pe noptiera si lua termometrul. Ofta cand vazu cifra treizeci si opt si ii puse din nou mana pe frunte.
- Aris, ai febra, iubito. Vrei sa sun la ambulanta?
- Nu, vrei sa mergi la farmacie? Ia-mi te rog ceva pentru scaderea temperaturii. In plus Kira si Zoe trebuie sa mearga la gradinita.
Aris dori sa se ridice, insa Cyrus o opri.
- Le voi duce eu, apoi voi trece pe la farmacie. Nu te ingrijora, odihneste-te.
- Nu! Mai bine ne-ai duce acasa. Mama va avea grija de mine.
El ofta si ii mangaie parul.
- Eu tot pot avea grija de tine.
Aris il privi si isi trase mai bine plapuma. Simtea din nou cum e cuprinsa de frig. Cyrus observa si ii saruta fruntea. Aris incepu sa tremure, iar ochii au inceput sa ii fie mai grei. Se intinse mai bine apoi foarte rapid adormi.
Cyrus isi trecu mainile prin par haotic apoi isi lua telefonul. Suna un cunoscut medic si il chema pentru un control. Desi Aris refuza ambulanta, el nu o putea lasa in aceasta stare. Dupa ce vorbi cu el, ii auzi telefonul fetei sunand. Privi numele pe ecran si inghiti in sec. Ofelia. Se gandi cateva clipe si totusi ii raspunse.
- Aris, unde sunteti?
Glasul femeii era ingrijorat, insa o intelegea. Probabil Aris nu o anunta ca va innopta la el.
- Ofelia, Aris doarme.
- Cyrus...
Urma un moment de tacere, iar el inghiti in sec. Stia ca femeia are tot dreptul sa il urasca, insa stia ca in adancul sufletului inca tine la el.
- Ce s-a intamplat cu Aris?
- Are febra, insa nu te ingrijora. Am chemat deja un medic sa ii faca un control.
- Fetele?
- Zoe si Kira dorm. Aris a zis sa nu le duc azi la gradinita.
- Cand se va trezi, spune-i sa ma sune.
- Bine.
- Cyrus? Ai te rog grija de ea. A suferit prea mult din cauza ta ca sa o ranesti iar.
Cu aceste cuvinte ii inchise apelul, iar barbatul ofta. Simti o durere in inima, iar vinovatia aparu din nou. Stia ca o rani, insa era gata sa faca orice pentru a fi iertat.
- Tati?
Cyrus isi intoarse privirea spre usa. Zoe il privea somnoroasa, iar el se apropie. O lua de mana si iesi cu ea din camera, apoi intra in bucatarie.
- Mama inca doarme?
- Mami se simte rau, are febra. Asa ca mai bine nu mergeti la ea pentru a nu va imbolnavi.
Zoe dadu din cap, iar babrbatul ii puse in fata o farfurie cu omleta si un pahar de suc.
- Kira doarme?
- Da, e foarte somnoroasa.
El doar zambi. Acel lucru ii aducea aminte de Aris. Mereu adora sa doarma, cateodata chiar peste limita.
- Tati, de ce nu am mers la gradinita?
- Astazi aveti o zi libera. Imi pare rau ca nu voi putea fi foarte mult alaturi se voi, insa trebuie sa am grija de Aris.
Zoe doar dadu aprobator din cap si termina sucul, apoi se ridica de la masa. Lua paharul si farfuria apoi le puse in chiuveta. Se gandi cateva secunde apoi se intoarse spre el.
- Urasc sa spal vasele.
El doar zambi si se apropie pentru a-i saruta nasul.
- Le voi spala eu, poti merge in camera. Cand se va trezi Kira sa ii spui sa vina la masa.
Ea fugi fericita, iar el intoarse la Aris.
- Au mancat?
- Zoe da, Kira inca doarme.
Dori sa se apropie de ea, insa auzi soneria. Se grabi sa deschida si isi invita prietenul inauntru. Acesta intra in camera fetei, iar ea il saluta incet.
- Poti iesi din camera pe timpul controlului.
Cyrus incuviinta si se indrepta spre camera fetelor. O gasi pe Zoe la desene, iar Kira inca dormea desi era aproape ora doisprezece. Ii privi cateva clipe chipul angelic,apoi ii saruta fruntea.
- Ingeras, nu vrei sa te trezesti?
Kira il ignora si isi trase mai sus plapuma. El zambi si imediat si-o aduse aminte pe Aris. Mereu dormea pana tarziu si se invelea pana peste cap cu plapuma.
- Nu te trezesti nici daca promit sa iti indeplinesc o dorinta?
- Oricare?
- Oricare, micuto.
Kira se ridica somnoroasa si se freca la ochi. Il privi pe barbat, iar el isi trecu mana prin parul ei lung.
- Deci ce dorinta are printesa mea?
- Inca ma gandesc, insa promiti ca indeplinesti oricare dorinta?
- Promit.
Ea zambi si ii saruta obrazul.
- Mergem sa mancam?
Kira dadu aprobator din cap si il urma. Cyrus ii puse farfuria in fata, apoi se indrepta spre camera lui Aris. Batu la usa, iar doctorul ii permise sa intre.
- Deci, e nevoie sa mergem la spital?
- Nu, e doar o raceala, i-am pus o injectie pentru scaderea temperaturii si a adormit. Aici ai o lista de medicamente si modul de administrare. Daca apar intrebari ma suni.
Cyrus ii multumi si il conduse spre usa, apoi se intoarse la Aris. Lasa pe noptiera foita si se apleca pentru a-i saruta fruntea. Se intoarse sa plece, insa lovi din neatentie geanta ei cu piciorul. Din ea au cazut cateva lucruri, printre care si un tub de pastile. Desi nu dorea sa ii umble prin lucruri, acel mic tub ii capta atentia. Il lua in mana si citi denumirea. Ea nu ii spuse nimic, asa ca isi lua telefonul si cauta denumirea pe internet. Ramase socat sa vada ca acele pastile sunt niste antidepresante puternice recomandate in cazuri grave de depresie. Isi trecu nervos mana prin par si se aseza langa ea in pat. Ii mangaie parul apoi sopti disperat:
- Imi pare rau ca te-am distrus, ingeras.
CITEȘTI
Povestea Iubirii Noastre
Любовные романы- Capșunico, m-am întors! Așa cum ți-am promis! - Te-ai întors, ai dreptate, însă e prea târziu Cyrus. Prea târziu pentru noi.
