4

250 47 13
                                    

- Hi poate? întrebă In-Yeop, privind-o încruntat pe Yu-bi.

De mai bine de două ore încercau să găsească numele din care se trăgeau cele două inițiale "HS" ce le dădeau mari bătai de cap.

- HiSeok? se întreabă Yu-bi lăsându-și capul într-o parte, în timp ce privea într-un punct fix.

- Sau Jung. veni bărbatul cu o altă propunere de nume pentru prima parte  a acestuia.

Femeia stătu câteva clipe pe gânduri încercând să găsească ceva ce s-ar putea potrivi pentru nume.

- Ho! HoSeok! exclamă deodată făcându-l pe In-Yeop să tresară speriat, iar mai apoi să-și pună mâna în dreptul inimii.

- Da, ar putea fi. La dracu cu el! înjură șatenul fiind enervat la culme de acel criminal psihopat ce parcă nu se mai sătura din a lua viețile unor persoane nevinovate.

Yu-bi își îndreaptă privirea spre ceasul de pe perete. Prietenul ei stătuse mai mult decât era necesar alături de ea, doar pentru a o ajuta cu ceva nesemnificativ.

- Ya, nu ar trebui să te duci la birou? Cred că ai stat mai mult decât era nevoie. îi reaminti bruneta, făcându-l să sară ca ars la vederea orei.

- Aish, așa e. Dacă mai ai nevoie de ceva să mă suni, bine? spune el în timp ce-și luă sacoul și servieta pe care mereu o ținea la el.

- Așa am să fac. Ai grijă de tine. îi zâmbi strâmb femeia, sau cel puțin încercă s-o facă, chiar dacă cel mai probabil nu-i ieșea deloc .

- O să am. o asigură el, după care părăsi încăperea lăsând-o singură.

Se învârtea în încăperea îngustă în care stătea mai tot timpul. Era unul dintre cei mai buni detectivi, aceștia fiind cinci la număr. Nu era nici prima, dar nici în coada lor nu se afla, undeva pe la mijloc.

Chiar dacă șeful departamentului nu o agrea îi dăduse acel birou datorită numărului de cazuri pe care le rezolvase într-un timp chiar record, iar asta era ceva de admirat.

Acum, cazul care umblase prin mâinile multor detectiv îi venise ei. Doar că acum era ceva mult mai personal. Chiar dacă sora ei murise în urmă cu doar câteva ore, nu-și putea exterioriza sentimentele.

Meseria o învățase cel mai mult să n-o facă, indiferent de situația în care se afla pe moment. După cum spunea și vechiul ei mentor, durerea e pentru cei slabi.

Totuși Yu-bi nu credea într-un totul aceste vorbe. Toată lumea suferea. Durerea te face puternic după un timp, dar în momentul în care te simți înconjurat de ea, aceasta te poate distruge fără să-ți dai seama.

Yu-bi era sigură că ea va fi cea care pune capăt acestui caz. Ea îl va prinde pe acel maniac însetat de sânge ce-i omorâse sora într-un mod brutal.

Și avea să-l facă să plătească pentru ceea ce a făcut. Dacă era nevoie, avea să-și murdărească mâinile cu sângele lui cu riscul de a pierde tot ceea ce avea în acel moment. El nu avea ce căuta pe pământ, iar destinația lui sigură era iadul pentru toate păcatele pe care le-a făcut.

- HS, așteaptă încă puțin. O să mi-o plătești cu vârf și îndesat pentru ceea ce ai făcut. Ți-o garantez. mormăi Yu-bi, după care pumnul ei încleștat făcu contact brutal cu suprafața biroului din lemn.

În scurt timp, o bătaie se auzi la ușă. Femeia își îndreaptă privirea spre ea, murmurând un "intră" . Ușa se deschide imediat după aceea, pe ea intrând un ofițer, urmat de un bărbat.

- Ofițer Kim, avem un nou junior. se prezentă polițistul indicând mai apoi spre cel care intrase cu el.

Yu-bi dădu din cap afirmativ, după care îi făcu semn ofițerului să plece. Își întoarce mai apoi privirea spre noul junior. Ei foloseau acest termen pentru detectivii ieșiți abia de pe băncile facultății. Totuși, bărbatul nu părea a fi un student.

- Ia loc. îi indică ea spre scaunul din fața mesei. Cei doi s-au așezat la unison, iar bruneta își încrucișează brațele la piept.

- Cum te numești? începuse ea cu întrebările vrând să-și cunoască ea mai bine viitorul partener.

- Jung HoSeok. îi răspunde el, zâmbindu-i puțin mai apoi.

" HoSeok? Să fie o coincidență?" se întrebă ea, dar înlătură acest gând rapid, fără a-i acorda prea multă importanță pe moment.

- Vârsta? spune ea, privindu-l din cap până-n picioare. Chiar dacă nu părea a fi student cu siguranță era mai mic decât ea.

- Douăzeci și patru. îi răspunde el din nou relaxat.

- Bun. O să ți-o spun din prima ca să nu existe probleme între noi pe viitor. Sunt mai mare decât tine, deci mi te vei adresa cu " Noona". Nu pui prea multe întrebări. Execuți tot ceea ce-ți spun să faci. Nu mă contrazici. Dacă respecți toate astea, ne vom înțelege bine. îi prezentă ea pe scurt câteva reguli.

- Am înțeles noona! îi zâmbi HoSeok, ridicându-și mâna în dreptul frunții în stil militar.

Yu-bi îl privi confuză câteva secunde după care chicoti, dând din cap dezaprobator. Avea presimțirea că se vor înțelege bine, mai ales că părea o persoană cu o stare de spirit pozitivă și plină de energie ceea ce-i și trebuia pe moment.

Spera să fie bun și pe partea de investigații, altfel avea să fie o problemă la care ea va avea mult de lucru, și nu prea își dorea asta.

Mᴀɴɪᴀᴄ :𝚓𝚑𝚜:✔︎Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum