O dragoste pierdută

La inceputuri

    In liniștea aceea am adormit.
Mi-am deschis ochii crezând că ma aflu in grajd, dar eram in camera mea.
     -Jace da stăteam perfect acolo.
  Cobor rapid si ii vad pe ai mei la masă.
     -În cat suntem azi?
     -Clary nu te-am văzut ieri deloc, nu ne-ai spus ce ai facut la competiție.
     -A deci maine e azi.
     -Ce?
     -Las-o mama, are intrebari existențiale.
    -Mama vezi ca( ,) copilul acesta, mai mic al tau, e cam obraznic, apropo l-ati vazut pe Jace?
    -L-am văzut pe el cum te-am văzut ieri pe tine.
    -Ok, mersi de ajutor, am plecat.
    -Dar încă nu ne-ai spus!
    -A plecat.
    -Las-o, stiu ca fata mea a câștigat.

     Il caut pe Jace deja de câteva minute, în grajd nu e , în sala de harnasamente nu e, Raven e aici deci nu a plecat nicăieri, atunci unde e?
    Ma duc la Domino, vreau sa-l scot afara in padoc sa se dezmorteasca. Ieri a fost băgat în priză și azi deloc, asta nu ar fi prea bine.
    L-am scos in padoc, nu mai era nimeni, ciudat.
    M-am decis sa ma urc in podul sălii de harnașamente, e locul meu secret.
     Ajunsă acolo observ 2 picioare pe un balot de fân.
      -Ok, asta e ciudat.
  Ale cui erau picioarele? Păi ale lui Jace care dormea.
       -JACE!
       -Ce? Ce? Unde arde?
       -Nu arde nimic.
       -Stai asa, cat e ora?
       -12:30 cred.
       -CAT????
   Si sare speriat, dar il opresc.
       -Măi e duminica azi, plus ca e ora 8.
       -Ah.
   Ma apuca de brațe și ma tranteste in fan. Mai era un balot desfăcut asa ca a luat ce a mai ramas din el si il aruncă pe mine.
    -Stai, Jace, stop!
    -Ora 12, lasa , na saturate de ora 12 na.
   Podul s-a umplut de rasetele noastre. După ce a terminat Jace cu mine , aratam ca o sperietoare.
    -O sa plătești pentru asta.
Asa ca si eu ii fac o baie in fân.
    -Hai gata cu joaca, trebuie să mă duc la grajduri.
    -Dar de ce ai dormit iar aici?
    -Parcă nu ai stii.
    -Iar era tatăl tău beat?
    -No, mergea pe gard si se ținea de drum, daca stii ce zic.
    -Ok, Jace in momente de astea faci glume. Hai ca ma duc sa ma schimb si vin si te ajut.
   -Bine, vezi cine te vede in halul asta zice ca te am dat de mâncare la cai.
    -Jaceeee.
    -Du-te odata.

După 10 minute dădea de zor cu mătura prin grajd.
   -Domino e afara, nu-l duci si pe Raven?
   -Nu stiu....sa te scot băiete?
Calul aprobă cu un nechezat.
   -Se pare ca da.
   -Claryyyy, suna un telefon răspunde tu!
   -Acum.....Alo? Buna ziua. Da, grajdurile Miller. Da? Ok, vom vedea ce putem face. Deocamdată neputând să-l vedem nu putem da un verdict concret. Da, cel mai bine e sa-l aduceți aici. Nu, nu garantam izbânda, dar stiti cum e speranta moare ultima. Da, desigur va asteptam cu mare drag.
    -Cine era?
    -Jace,am o bombă.
    -Ia uimește-ma.
    -A sunat un domn a spus că are un cal, care a salbaticit deodată nu l mai asculta, nimic. Asa ca am zis sa-l aduca aici, poate reusim sa-l vindecam. Ce parere ai?
   -Zic ca esti nebună. Cine iti imblanzeste tie cai sălbatici aici?
   -Păi eu si formidabilul meu coleg ,Jace, plus ca omul a spus că da bani grei si ajutorul acesta ar fi binevenit la grajduri.
   -Of, cum ma bagi tu in altele?
   -Super il aduce in 2 ore.
   -Da trebuie să i pregătesc boxa, nu ai cum in 2 ore.
   -Daca calul e asa sălbatic pe cat zicea domnul, nu cred ca reusim sa-l băgăm in padoc, darămite in grajd.
  
Pe porțile uriașe de metal intra o mașină cu remorcă. Am anticipat ca este domnul cu calul sălbatic, asa ca i-am adunat pe toți. S-au facut prezentările, iar el si tata au inceput sa vorbeasca detaliile, iar noi trebuia sa scoatem calul din remorcă.
   -Nu deschide încă remorca!
   -De ce, Jace?
   -Păi dacă calul nu este legat si fuge pe aici nu cred ca fugi tu după el.
   -Ne puteti ajuta cu câteva informații?
   -Da dragilor, spuneți.
Cam cât de sălbatic este calul?
   -E de nerecunoscut, era asa blând și acum atat de impulsiv, de agresiv.
   -Ok, dar este legat in remorcă ?
   -Da, desigur.
   -Dar stările acestea de cand au inceput? Nu stiti cumva care a fost factorul declanșator?
   -Nu stiu exact,  s-au intamplat repede, dar daca imi aduc aminte ceva important va voi anunța. Si multumesc inca o data ca ati acceptat aceasta provocare.