O dragoste pierdută

Plimbare. Danger

- Ia zi, tu cu Domino ce faceti?
- Păi am ajuns la Naționale.
- Cand au loc?
- Sincer nu mai stiu exact. Dar am notat într-un carnetel in casa cand gasesc iti spun.
- In fine, dar Regionalele ti-au placut?
- Sincer, nu prea.
- De ce? Regionalele sunt alea distractive.
- Am avut niste probleme de sanatate, dar am călărit asa si am iesit pe locul 5.
- Ce probleme de sanatate?
- Aaa... o nimica toată.
- Aceasta nimica toată fiind?
- O coasta ruptă si 2 invinețite.
- Esti nebuna.
- Hai lasa-ma, dar tu cand ai călărit cu o mână ruptă?
- Off, bine m-ai prins. Suntem niste incapatanati si jumătate.
- Vorbește pentru tine.
- Ce faceee?
- Ho, gata bine, amândoi.
- Așa. Nu mergem la o plimbare calare mai târziu?
- Da de ce nu?
- Perfect, peste o oră?
- Hai ne vedem aici peste o oră pentru ca mai am niste treaba de facut.
- Bine ne vedem atunci.

- Uite vine Clary.
- Unde e Făt- Frumos ?
- Cine?
- Marcus Clary, Marcus.
- A, Marcus. Sincer nu stiu exact.
- Dar ce ati facut atâta timp?
- Am vorbit si mergem la o plimbare peste o oră.
- Grozav... Clary vii si ma ajuți sa fac curățenie in sala de harnașamente, a facut Iris ravagii pe acolo.
- Sigur, Jace.
- Jace! Timpul trece si nu stiu cat timp mai ai.
- Bine Sarah vad ce pot face. Haide Clary!

Ajunși în sala de harnașamente observam cu ușurință dezastrul facut de Iris.
- Oare terminam într-o oră la ce haos e aici?
- Cu cat ne apucăm mai repede cu atat terminam mai repede.

În 50 de minute curățasem tot.
- Sala aceasta nu a fost niciodată atât de curată. Si uite mai am 10 minute.
- Clary...
- Da?
- Trebuie să îți spun ceva foarte important.
- E ceva grav?
- Depinde din ce perspectiva privești.
- Hai spune o dată nu ma mai tine in suspans.
- Euuu...
- Tuuu?
- Euuu te...
- Hai ma omori spune!
- Eu te plac mult, foarte mult de mult timp si nu stiu ce ar trebui să spun acum, dar ma bucur ca ti-am spus.
- Wow, Jace... nu stiu ce sa spun. Nu stiu ce simt in momentul acesta.
- Hai Clary haide ne asteapta plimbarea!
- Vin acum, Marcus. Jace lămurim asta alta data trebuie să mă mai gândesc la asta.

Clary si Marcus încalecă si pornesc in pas alert spre pădure.

- Cum a mers, Jace?
- Cică se mai gândește.
- Măcar nu ai pierdut-o încă.
- Off, nu era mai bine daca tăceam?

- Ne luam la întrecere?
- Vrei sa pierzi, Clary si nu stii cum?
- Poate tu.
- Haide 1...2...3..
- SIII!!!!
- NU-I CORECTTT!!! Ai furat startul!
- Haide campionule.
- Lasă că te ajung eu.
- Ia-o dreapta!
- Stop!
- De ce ne-am oprit?
- Deci cred ca ma mut aici uite ce frumusețe.

Frunzele cădeau sub adierea usoara a vântului, formând un covor multicolor. Soarele ne mângâia cu razele sale calde si ne lumina drumul cu o oarecare lene.
- Da pădurea e cea mai frumoasă in aceasta perioadă.
- Eu am câștigat!
- Ce? De unde? Cand? Cum?
- Eu nu cunosc locurile.
- Bine Campionule, felicitări.
- Hai mergem incolo?
- Haide. La Naționale cu noi!
- Cu tine, eu vin ca spectator sa te incurajez.

Ne-am mai plimbat vreo cateva ore prin pădure.

- Nu cred...
- Daca iti spun in loc sa intru in restaurant am intrat intr-o unitate militară si ma uitam unde sunt ai mei.
- Și nu ti-ai dat seama? Nu erau militari pe acolo?
- Erau da nu mi-am dat seama credeam ca au venit si ei la restaurant. Pana nu a venit un soldat sa ma întrebe pe cine caut nu am realizat nimic anormal.
- Cand s-a făcut intuneric?
- Ar fi căzut sa ne întoarcem.

- E cam sinistru.
- E si putin cam frig vrei hanoracul meu?
- Dar ce esti in călduri?
- Hai ia-l si taci.
- Bine, bine.

- Clary mai e mult?
- Încă vreo 15 minute si iesim din pădure.
   Se aud niște foșnete sinistre care  răsună in intreaga pădure.
- Marcus mă tem.
- Vino mai aproape cu Domino de Lisi.
- Daca nu mai ieșim niciodată din pădure sa stii ca ma bucur ca esti cu mine.
- Sentimentul e reciproc.
- Uite pe aici am venit, nu?
- Cred ca da, hai pe aici.

După 10 minute isi dau seama ca nu acela era drumul.
- Cred ca trebuia in partea cealaltă.
- Deci ne-am rătăcit?
- Cam asa ceva.
- Nici semnal nu am la telefon.
- Eu am observat asta acum o oră.
- Și de ce nu mi-ai spus?
- Ca sa nu te ingrijorezi.
- Mai ajutat mult ce sa spun.
- Ce se vede acolo?
- Unde?
- Uite cascada!

- Gata Marcus stiu unde suntem.
- Doamne ajuta.
- O luam pe pod si mai mergem vreo 10 minute tot înainte și iesim la drum apoi acasă.
- Ai auzit, Lisi? Mergem acasa in sfârsit.