O dragoste pierdută

Cursa vietii mele II

Ajunși acolo fiecare era vrăjit de ceva diferit: Clary de sentimentul ca o poate face mândră le vechea Clary, Marcus se gândea că dacă nu avea entorsa acum era regele concursului, Sarah si Jace s-au apucat sa îngrijească caii, Iris se plimba prin jur mai exact pe la tarabele cu bijuterii, iar domnul Miller avea o imagine de ansamblu cu toți considerandu-i rodul muncii de la grajduri.

- Copii jumătate de oră până la start faceti ce vreti pana atunci dar cand intrati in cursă faceti-ne mandrii.
- Bun, Marcus am uitat sa intreb. Si acum ca suntem singuri pot sa o fac.
- Și dacă mai era cineva ce avea?
- Mi-e oarecum rusine.
- Ok spune. Dar daca ma ceri de soț sa stii ca vreau un inel din aur alb.
- Doamne cate iti trec prin cap. Am zis sa te intreb ce probe sunt si la care particip eu?
- Ai ajuns pana aici si nu stii la ce proba concurezi?
- Dezavantajul lipsei memoriei.
- Adică eu m-am chinuit atat cu tine si tu nu stii.
- Nu mai exagera si spune-mi.
- Of nu mai are voie omul sa glumeasca. În fine, Iris e pe dresaj, Jace pe obstacole viteza, Sarah pe cursa cu butoaie, iar tu iei cursa cea mare.
- Adică?
- 20- 30 de calareti sar peste obstacole pana la linia de start.
- Cât de lung e traseul?
- Stai calma ca nu e de rezistență. Relativ e scurt 1 km. Il faci nici nu-l simțit dar cu atatia pe lângă tine nu stiu daca vei face față presiunii.
- Încearcăm.
- Și încă o observație importanta.
- Spune cârjă.
- Iti dau o cârjă peste cap. Vezi ca cursa ta e ultima si daca o câștigi pleci cu toate premiile câștigate de colegi echipei acasa.
- Și dacă nu?
- Doar jumătate din premiile câștigate.
- Ce? De ce?
- Așa sunt regulile de cand se fac Naționalele.
- La presiunea asta te refereai?
- Da.
- Grozav absolut grozav. E prea tarziu sa plec acasa?
- Copii am plătit taxele de înscriere si participare acum ma bazez pe voi să fiți la înălțime.
- Acum ca s-au achitat taxele nu mai poti da inapoi.
- Cât ghinion pot sa am?
- Uită-te la mine si mai gandeste-te.

,, Doamnelor și domnilor bine ati venit la Naționalele Campionatului De Echitație. Va anunțam bucuroși ca prima proba aceasta fiind obstacole viteza va începe în câteva minute. Participanții de la această probă sa se prezinte pentru a performa fiecare in parte. Încă un amănunt ordinea de desfășurare se va face alfabetic. Va multumim.,,

Echipa de la grajdurile Miller erau imprastiati fiecare pregatindu-se în felul său, sa dea tot ce e mai bun pe teren.
Marcus stătea împreună cu Clary lângă rulota, admirand prestațiile concurenților.

,, Cu un timp impresionant si doar o singura greșeală domnișoara Kirby conduce aceasta probă. Va fi greu de întrecut. Următorul concurent este Jace McCall.,,

- Jace, o poti face. Am incredere in tine.
- Nici nu ma îndoiam de asta, Sarah. Acum trebuie sa-mi las băiatul să-și facă numărul. Nu-i asa, Riven? Bunn, băiat.
- Fa-ne mândri!

La sunetul clopotelului, Jace si Riven au pornit în viteză cu gândul la victorie.
La ultimul obstacol au luat o curbă strânsă in ultimul moment, astfel reușind saritura.

,, Domnul McCall este pe primul loc în acest moment, dar mai sunt multi concurenți, care ca prin minune pot detrona parcursul acestuia.,,

- Bravo, Jace.
- Multumesc domnule, dar nu s-a terminat mai sunt concurenți.
- Cine crezi ca mai obține un scor atat de bun?
- Nu stiu, Iris. Se mai întâmplă și din astea. Dar daca câștig, Clary ne bazăm pe tine sa ne aduci medaliile.
- Nicio presiune.
- Mie imi spui.

,, Urmează dresajul. Va rugam, poftiți in arenă.,,

Curând a venit si randul lui Iris.

- Iris!
- Ce vrei?
- Strălucește!
- Normal!

Parcursul acesteia a fost impecabil, parcă era una cu calul. Chiar si juriul a observat, astfel la final s-au ridicat in picioare si au aplaudat-o.

- Felicitări Iris! Cel mai bun parcurs al tau de pana acum.
- Cred ca i am dat pe spate, nu?
- I-ai cucerit.
- Miller poate ne lasi fara medalii.
- Da, cred ca ma duc pana la baie.

,, Cursa cu butoaie incepe in cateva minute. Concurenți luati-va pozițiile.,,

- Marcus!
- Da, Sarah.
- Du-te după ea. M-as duce eu dar am niste butoaie de dat pe spate.
- Bine, vad eu. Hai du-te odata!

Marcus a plecat după Clary. Aceasta având un avant considerabil față de el. Acum având carjele ii era si mai greu, dar pana la urma a ajuns-o din urmă. Si o prinde de mână pentru a o opri din mers.
- Clary!
- Vai Marcus ce m-ai speriat!

Spuse acestea intre timp ce își ștergea lacrimile de pe obraji.

- Dar tu plângi?
- Nu, mi-a intrat ceva in ochi.
- Clary. Spune adevarul, te rog.
- Prea multa presiune, mult prea multa presiune nu mai rezist.
- Vino încoace.

Astfel Marcus o ia in brațe pe Clary aceasta incepand sa plângă cu adevărat.
- Șșșhhhhh.... O sa fie bine. Intotdeauna o sa fie bine. Șșșhh....
- V-vreau a-acasa.
- Clary. Nici nu stiu cum sa iti explic cat te-ai antrenat si cat ai muncit pentru a ajunge aici, pentru aceste momente de tensiune imensă. Nu da cu piciorul la tot.
- Dar e greu...
- Hai daca nu o faci pentru vechea Clary macar fa-o pentru grajduri.
- In afara de Domino nu recunosc pe nimeni de la grajduri.
- Atunci fa-o pentru mine. Hai sa mergem inapoi, vrei?
- Bine, dar de unde stiai ca nu ma duceam la baie?
- Simplu, baia era in partea opusă.
- Aaa, ups.

Cand se întorceau ei, Sarah terminase cursa, iar Jace o ducea pe sus.
- Ne-am aranjat sa ne scoată Muller rezultatele la iveală.
- Și dacă nu reușește?
- Te-ai spus, Marcus?
- Am spus si daca nu reușește? Ce poti sa faci?
- O sa reușească. Altfel...
- Altfel ce?
- Hei! Alo, băieții! Stati calmi nu va aprindeti acum.
- Bine domnule, ne cerem scuze.

,, Doamnelor și domnilor urmează ultima si cea mai importanta cursa de astăzi. Concurenți poftiți la linia de start.,,