Capitolul 2

274 19 2
                                    

Din cauza fricii ce puse stapanire pe ea nu isi daduse seama ca aceste sunete sunt de fapt niste sforaituri.  Lipindu-se de perete,trecu prin coridorul larg care ducea  in camera de zi. Aici totul parea in regula. Strangand cu putere cele doua "arme",isi continua drumul in tacere.                                                           
De pe sofa se auzi un sforait inabusitor,urmat de o respiratie adanca. In acelasi moment,ea vazu un picior gol,asezat pe un brat rasucit. Se gandi ca un hot care doarme nu poate fi chiar asa de periculos,asa ca isi ridica armele si se apropie suficient de mult ca sa le poata arunca peste marginea canapelei.
Dar respiratia i se opri si incepu sa clipeasca repede. Barbatul era aproape gol, cu exceptia chilotilor, de un rosu-aprins,care cu greu reuseau sa-l fereasca de indecenta. Ea nu-l mai vazuse de doiprezece ani,dar tot acest timp peste el cu prea multa blandete. Era mai musculos, mai viril,si, dezbracat,arata de o suta de ori mai bine decat in cele mai fantastice inchipuiri ale ei.                                                             Recunoscandu-l, inima ei incepu sa bata si mai repede,iar picioarele ii tremurau,fiind pe punctul de a cadea. Masina de calcat ii aluneca din mana si cazu pe covorul gros,chinezesc,la o distanta infirma de degetul cel mare de la piciorul ei,care fu amenintat cu zdrobirea.                                                                      -Tu esti...murmura ea.                                                                                                                                                                                                                                  Barbatul reusi cu greu sa-si deschida un ochi. Numai la el vazuse un asemenea ochi,de un albastru deschis,care se confunda cu cerul.                                                                                                                            -Ia te uita,Andree!Ce mai face creierasul meu favorit?                                                                                            Isi deschise si ochiul celalalt si incepu s-o studieze,in timp ce un zambet ironic aparu pe buzele lui,indecent de senzuale pentru un barbat.                                                                          - Ai mai descoperit niste microbi interesanti in ultima vreme? Sau ti-ai antrenat microscopul tau fidel pentru ceva mult mai mare si mult ma bun?                                                                                             Brusc, admiratia fetei se transforma in furie. De cand se stia, Niall Horan o tachina fara incetare, dar acum se hotara sa nu se dea batuta.                                                                                                           - Unii oameni nu se schimba niciodata. Si tu gandesti tot  cu fundul,asa cum te stiam.                          -Iar tu,ca de obicei,te grabesti sa apuci momeala.                                                                                            Privindu-l cu ura,ea incepu sa invarteasca batatorul de covoare,ameninitandu-l.                                 -Ai grija,ar putea foarte bine sa-mi alunece din mana!                                                                                    -Oricum,nu-nteleg de ce tot rotesti chestia aia.Ai de gand sa ma aduci pe cale cea buna,la fel cum m-a amenintata si mama ta de vreo doua ori?                                                                                                 Ea isi muta privirea de la el spre "arma" ei pe urma din nou la el,dupa care dadu drumul
obiectului.    -Da,e o idee care ma ispiteste.

Admiratorul  secret(Niall Horan)Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum