Admiratorul secret(Niall Horan)

Capitolul 13

Perspectiva lui Andre.
Fiind o progamatica, trebuie sa ma ocup mai intai de problema cea mai mare, Niall. In cursul orelor nesfarsite dintre miezul noptii si zorii zilei, am ajuns la un compromis, pe care sper ca Niall il va accepta.
- Stii, Zayn si cu mine de fapt nu impartim casa.
- Din experienta stiu ca prin cuvintele "de fapt" aceea persoana incearca sa ma duca cu vorba.
- Nu... Asa e... In rarele ocazii cand e acasa nu-l prea vad. Locuieste in bucataria de vara, pe care familia mea a transformat-o in camera de oaspeti.
- Bun. Asta inseamna ca tu si fratele tau nu locuiti in aceeiasi casa. De fapt! Si ce vrei sa spui cu asta?
- Ma gandeam doar ca si dori sa ai intimitate. In felul asta nu am sa te deanjez.
- Nu ma deranjezi Andre, a rostit cuprinzandu-ma cu privirea lui albastra. Pe tine te deranjeaza prezenta mea langa tine?
- Nu! Am mintit obligata de cuvintele lui.
Din fericire nu ma sacait in legatura cu prostia aceea cu admiratorul secret, pentru ca atunci as fi fost nevoita sa inventez o minciuna buna pe moment.
- N-are nici un rost sa punem in functiune aerul conditionat in ambele locuri. Pentru mine e nemaipomenit sa stau in vechiul dormitor a lui Zayn.
Pentru tine e usor am gandit. Dupa o singura noapte am ajuns la concluzia ca este teribil de incomod , dar simt ca el are argumente pentru orice. Niall refuza sa fie inlaturat.
- Cum vrei tu, am acceptat. In intrecerea care ne pune in valoare inteligenta, de obicei eu castig. Nu-mi sta in fire sa pierd cu gratie. Bine Niall sa nu uiti ca eu te-am prevenit.
- Am notat cu grija. Acum spune-mi unde e masina de tuns iarba, ca sa-ncerc sa-mi platesc masa si casa.
Am fost atenta daca el ma urmareste indeaproape in drumul spre garaj. De asemenea imi dau seama ca tricoul purpuriu si pantalonii scurti ma fac si provocatoare.
Nu ma asteptam ca Niall sa observe acest lucru dar, incepand cu dupa-amiaza precedenta l-am surprins uitandu-se la mine cu o lumina diferita in ochi si cu un zambet care imi provoaca fiori.
Vechea masina de tuns iarba a dat un rateu si dupa a fost invaluita de dum, dar apoi a parut pregatita sa il ajute.
Fluierand, Niall a impinso pe alea pavata ca si cand de-abia astepta sa se apuce serios de treaba. Pot sa jur ca in curand o sa ii scada entuziasmul. Termometrul arata deja treizeci si cinci de grade la umbra.
Imi trece ceva prin minte. Poate daca ii prezint o lista a treburilor din gospodarie, il voi determina sa plece intr-un loc mai ospitalier. Poate, dar nu prea cred ca va fi asa. Niall rezista intotdeauna cu incapatanare la toate incercarile de a fi manipulat. Nu face niciodata decat ce ii place si nu tine cont de parerea nimanui. Paradoxal, aceasta atitudine nonsalanta la facut popular , mai ales in randul femeilor.
In vreme ce el taie si aranjeaza iarba, eu ma ingrijesc de florile din spatele curtii. Cand el a ajund in dreptul meu, m-am mutat si am inceput sa matur aleea din fata. Desi masina de tuns iarba face zgomot il pot auzi cum isi drega glasul. Trag cat pot de mult de timp, dar sunt nelinistita si ma tot invart in jurul aceleiasi gramezi de frunze si iarba. Nu am cum sa il evit la nesfarsit, asa ca ma aplec si pun totul intr-o lada de gunoi.
Am tresarit cand l-am auzit pe Niall dregandu-si din nou vocea. Este in picioare la mai putin de un metru de mine, ma surprins intr-o pozitie lipsita de demnitate. Cu fata in flacari ma stradui sa ma indrept.
- M-am gandit ca poate vrei sa bei ceva, a zis intinzandu-mi un pahar mare cu apa si gheata.
L-am insfacat insetata si l-am dat pe gat. Apa nu ma prea racorit, mai ales ca nu vedeam nimic in fata ochilor, in afara de pieptul gol si umed, si de picioarele lui musculoase. Oare omul asta nu mai poarta nimic decat pantaloni scurti? La naiba, cat de bine poate sa arate asa transpirat..
In comparatie cu el, ma simt murdara, plapanda si fara vlaga. Poftele primare imi sunt la fel de straine ca zapada in Gavelston. Lucrul care ma intriga si mai tare este faptul ca tocmai Niall este barbatul capabil sa le trezeasca.
M-am lasat in genunchi sa curat locul.
- Trebuie sa le car..
- Buna dimineata, Andreea, a zis doamna Potter intrand in gradina. Vad ca e gata portia mea saptamanala. In caldura asta, gunoiul o sa fermenteze foarte repede.
- Buna ziua, doamna Potter, se amesteca Niall. Va mai amintiti de mine?
- Sunt eu batrana, Niall Horan, dar nu mi-am pierdut in asa hal memoria incat sa uit un ticalos ca tine. Marturisesc ca esti ultima persoana la care ma asteptam sa o gasesc aici.
Niall si-a dezvaluit dintii albi, perfecti, intr-un ranjet, inca un motiv pe care il consider nesuferit. Eu trebuie sa indur chinuri mari ca sa-mi imbunatatesc dantura. El a facut un gest catre casa de alaturi.
- Observ ca inca va ocupati de trandafiri.
- Oricum, nu datorita tie ci lui Zayn. Numai dumnezeu sti de cate ori v-am gonit de pe straturile mele de flori, a zis doamna Potter, cu o voce de fosta profesoara, dar cu privirea calda, amuzata.
Niall a mai facut o cucerire.
- De fiecare data cand tata incerca sa ii puna la punct pe Niall si Zayn pentru cate o nazbatie, dadea din cap si zice
ca daca nebunii astia doi ar reusi sa-si canalizeze energia si creativitatea intr-un scop constructiv, ar ajunge milionari cu siguranta, am zis.
I-am intins lada de gunoi vecinei.
- Ma gandesc ca le-a spus-o de foarte multe ori.
- Asta cu siguranta, aproba Niall, fara nici o urma de regret. Dar stiti cum e , doamna Potter, pe masura ce imbatranesti, iti dai seama ca in majoritatea cazurilor parintii au avut dreptate.
Ea sa uitat lung la el.
- Sa nu-ti fie de deochi, nu-mi vine sa-mi cred urechilor! Cat ne-am straduit noi sa-ti bagam in cap chestia asta.
- Sunt lucruri pe care le-am invatat mai greu.
- Rezultatul conteaza, a rostit doamna Potter cu convingere. Acum va rog frumos sa ma iertati. Vin la mine cei de la clubul de gradinarit si trebuie sa ma pregatesc.
Inpreuna cu Niall urmarim mersul vioi al batranei care se indeparta, traversand pajistea si disparand pe langa casa ei. Niall se intoarse catre mine.
- Oi fi eu incet in unele privinte, dat un copil istet ca tine si-a putut da seama de adevar de la inceput.
Daca ma mai face inca o data "isteata" sunt hotarata sa il ating.
- Eu mi-am invatat lectia cu truda, ca toata lumea. Faptul ca am luat note maxime la toate, nu inseamna neaparat ca sunt as.
El ridica din umeri.
- Asa o fi. Dar si cand erai o pustoaica, aveai ochii astia mari, seriosi, in care incapea totul. Ca si cand un suflet intelept si batran ar fi fost incatusat in trupul unui copil.
" ce ticalos" mi-am zis, regretandu-mi vorbele imediat. La urma urmei nu este nici o nenorocire sa-l las sa creada ca sunt mai complexa decat in realitate. Lucrul acesta imi da un oarecare avantaj. Imi frec mainile pline de praf.
- Ei, asta e tot pentru astazi, nu vreau sa te mai retin. Poate ai lucruri mai interesante de facut decat sa lucrezi in gradina in... Timpul vacantei, am zis cu speranta ca va pleca.
- Ba de loc. De fapt, aveam de gand sa te intreb ce planuri si pentru dupa-amiaza asta. Ma gandeam daca vrei sa stau cu tine.
La naiba! Are de gand sa se tina de mine ca un scai? Nu asta e imaginea mea despre relaxare. Doua saptamani pot inseamna o eternitate, numai daca nu gasesc o cale sa-mi potolesc nelinistea care ma cuprinde.
- O, nu fac nimic special. Obisnuitele mele drumuri de sfarsit de saptamana. Ma tem ca e cam plictisitor.
- Nu ma deranjeaza. Hai sa nr schimbam, si-ti ofer o masa la Guido. Hai sa vedem cine ajunge primul sub dus.
- Te rog, am zis cu o usoara urma de sarcasm in voce.
Doua saptamani de impartire a baii. Esxista oare un cuvant mai potrivit pentru " eternitate"?

AM REVENIT. O DA O DA.
Kf. Scuze de intarzierea asta mare. Dar am avut ceva probleme si nu am putut posta. Incerc sa postez si maine la To have and to hold. Va iubii.
Tomlinson incheiat <3