Admiratorul secret(Niall Horan)

Capitolul 15

Perspectiva Lui Niall
M-am invartit de 27 de ori. 27 de cand am inceput sa numar. Trebuie sa fac ceva ca sa nu ma mai gandesc ca doar doua usi ma desparteau de Andreea si patul ei.
I-am spus ca nu ma deranjeaza prezenta ei apropiata, si intr-un fel n-am mintit-o, pentru ca intentionez sa petrec impreuna cu ea cat mai mult timp posibil. Dar, din alt lunct de vedere, ziua asta a fost un chin pentru mine. Am incercat sa fiu foarte atent in tot ceea ce faceam sau spuneam, incat nu am fost in stare sa ma relaxez si sa ma simt bine.
Poate ca strategia folosita de mine sa o cuceresc pe Andre e gresita. Imi place Andre asa cum o stiu, nu vreau decat sa isi schimbe sentimentele fata de mine. Poate ca greseala consta tocmai ca eu incerc sa ma schimb. Dar ce rost are? Doar sentimente mele sunt neplacute si intentiile onorabile.
Atunci de ce sa ma chinui atat ca sa ma transform in barbatul visurilor ei? Mai devreme sau mai tarziu tot va trebui sa traiasca cu mine cel adevarat. Atunci, de ce sa nu imi cunoasca de la inceput chipul real?
Luptandu-ma cu asternuturile sifonate, m-am intors pe o parte si am privit fereastra boltita, care duce in coridorul din fata, de la etaj.
Au trecut multe nopti de cand eu si Zayn, copii fiind, saream pe acolo si coboram apoi pe trunchiul alunecos al nucului urias, ratacind prin imprejurimi pana in zori.  De fapt nu faceam nimic rau, doar ne potoleam setea de aventura atunci cand spalam putina fara sa fim prinsi.
Fara sa imi dau seama foarte bine ce fac, m-am dat jos din pat, mi-am luat pantalonii scurti pe care i-am purtat ziua precedenta si, incet incet, am escaladat fereastra inalta.
Cand am fost aproape sa pun piciorul jos, Andre sa rasucit  de langa balustrada si mi-a spus cu o voce moale:
- Nu e nevoie sa te mai ascunzi. Te-am prins.
- Tu ce cauti aici? Vocea imi e ragusita si nu am parut deloc surprins, cu toate ca Andre e imbracata intr-o camasuta alba, subtire, care ii ajunge pana la jumatatea coapsei si e destul de transparenta ca sa creeze niste umbre deosebit de interesante in lumina lunii.
- Credeai ca tu si Zayn sunteti singurii care stiu acest mic secret?
- Nu mi-ai parut niciodata tipul de fata care se catara prin copaci.
- Stiu foarte bine cum ti-am parut tie. Si-a incrucisat bratele si si-a intors privirea spre strada. Dar niciodata nu m-ai privit suficient de aproape ca sa afli totul despre mine.
Am vrut sa o aprob si apoi sa ii spun ca de acum inainte ma voi schimba, ca de abia astept sa o vad si sa o cunosc asa cum e. Dar dupa cum a vorbit, soptit, mi-am imaginat ca nu a avut intentia sa se faca auzita. Atunci ma prefac ca nu o aud.
- Ai facut asta de multe ori? Ai iesit singura in puterea noptii?
- Aproape deloc in ultima vreme, dar foarte frecvent cand eram adolescenta. Totusi, nu coboram intotdeaua. Veneam numai sa ma pot gandi in liniste.
" La ce" m-am intrebat.
- Si asta seara de ce ai facut-o?
- Nu puteam dormi. Cand e atat de cald, aerul conditionat numai face fata la etaj. Cu o mana si-a dat parul la o parte care ii cadea liber pe gat si cu cealalta a inceput sa isi faca vant pe pielea descoperita.
Plin de disperare am cautat ceva de care sa ma leg, care sa ma ajute sa imi stapanesc dorinta de a o saruta acolo. Am impins unul dintre scaunele capitonate si m-am asezat.
- Dar aici nu e mai racoare.
- Stiu. Dar aici ma simt... in siguranta.
- Da stiu. Cald sau nu, cu siguranta e preferabil sa stai afara. Aplecandu-ma am tras spatarul altui scaun si l-am adus aproape de al meu.
- Multumesc, mi-a murmurat si sa asezat brusc de parca ar simit nevoia unui sprijin.
Pentru mine e usor ,aproape instincitiv,sa port o conversatie cu o femeie. Dar in momentul asta parca gura imi e lipita. Asa ca am stat mult timp fara sa vorbim, dar curand tacerea ma facut sa ma simt mai bine. De fapt, e chiar placut. Am scos un oftat adanc si m-am relaxat. Da, e minunat sa imparti tacerea cu Andre. S-ar putea sa fac un obicei din asta.
- Niall?
- Um-hmm?
- Iti amintesti ziua cand l-ai batut pe Chuck Goff?
- Imi amintes. Am stat cu ochii inchisi,dar i-am deschis si acum privesc spre strada. L-am pus la pamant chiar in locul acela.
- Imi luase ochelarii si alerga in cerc in jurul meu, cantand: " Patru ochi, patru ochi, pariez ca acum fara ochi numai vezi deloc".
Am simtit o apasare in piept. Dupa atatia ani, ma simt cuprins de furie la gandul ca cineva indraznise sa o jignească pe Andre in felul acesta.
- Chuck Goff era un bizon.
- Da. Si dupa ce i-ai insangerat nasul si i-ai tras un sut in fund, l-ai tinut in pumni pana la colt si i-ai zis ca numai vrei sa il vezi pe strada asta vreodata.
- Ce a meritat a primit. Asa se intampla mereu cu oamenii de felul asta.
- Si cand tatal tau te-a certat pentru ca l-ai batut, tu n-ai protesta absolut deloc. Mi-a povestit Zayn.
- Cateodata faptul ca ai incalcat o regula este mai important decat indurarea pedepsei.
Si din nou s-a lasat tacerea, pana cand ea a spart gheata din nou:
- Si cred ca nu iti mai amintesti cum iti spuneam dupa aceasta intamplare.
Mi-am apasat palma deasupra inimii care incepea sa bata cu putere.
- Ziceai ca sunt eroul tau.
- Da si credeam asta. Atunci tu erai Fat-Frumos pentru mine.
Mi-am asezat delicat palma peste mana ei.
- Ce-ai dori sa fac ca sa ma vezi din nou asa, Andre?

LA MULTI ANI NICOLETA SI NICOLAE. SPER CA MOSUL VA ADUS CEVA FRUMOS TUTUROR.
CINE VREA DEDICATIE SA SPUNA.
VA IUBB <3
Tomlinson incheiat <3