Baiatul din autobuz

Capitolul 4:"... nu ma deranjeaza ca am detentie,cu tine."

Asa dar si prin urmare Olivia si Don Juan si-au declarat razboiul de moarte.
In acea seara ,Olivia isi pregatea un caiet cu numele" IDEI DE UCIS" in care ideile sale malefice luau amploare incetul cu incetul. Bucuria fetei fiind retezata de Clara care era cu apa sfintita si crucea la gat.

-Fata,tu chiar esti pornita pe bietul baiat. De unde stii ca el nu a zis in gluma?

In timp ce Clara isi termina idea,Olivia ii arata pumnul si dupa ii spuna sa taca.

-Taci din gura ca nu imi iese ceva  la socoteala .

-Sfinte Sisoe,peste ce maniaca am dat! inchinandu-se de zori Clara.

- Lasa vaitatul si treci sa ma ajuti la calcule si poate la cateva idei.

Ei bine! Daca Olivia credea ca numai ea v-a riposta in acest "razboi" atunci se inseala amarnic. Alaturi de Adam , caci asa il cheama pe Don Juan, se afla o armata de baieti care aveau ganduri si idei mai trasnite, gata sa fiu puse in practica.

-Adam, dar daca am astepta sa iasa din vestiar dupa,sa-i luam hainele si sa i le aruncam in piscina.

- Asta e cea mai groaznica idee!spune Adam ducand mana la ceafa. Baietii ne trebuie idei bune si care sa o enerveze la culme. Si ceva original doar nu vezi un fiecare zi declarandu-se un razboi intre sexe.

-Sa punem un caine sa alerge dupa ea, se aude vocea unui baiat care juca un joc pe playstation.

- Sau sa ii traga clapa un baiat,gasim pe cineva si .... Poc! O facem de ras!spune acelasi baiat care a propus sa i se arunce hainele in piscina. Se parea ca baiatul nu prea are imaginatie dat totusi aduce niste idei care daca erau ajustate se puteau pune in aplicare.

-Fratilor o sa incepem de saptamana viitoate pana atunci o sa ma dau bine pe langa ea.

Victoria deja e a mea! spune Adam citindu-se in ochii placerea jocul care urma sa-l joace.

A doua zi

Eram deja in statia de autobuz,vorbind la telefon cu Clara si asteptand blestematul ala de autobuz. Numai aveam stare,trebuia sa ma potolesc cumva asa ca m-am asezat pe banca si imi intrebam prietena daca a venit profesorul in clasa.

-Si cum ziceam, cand sa cobor si eu din tramvai ma impinge un mos si cad in nas, pe langa faptul ca m-a impins expre, mi-a mai facut si cu mana. Mosu naibii!! se vaita Clara de incidentul matinal.

- Eu in locul tau nu eram asa gentila ...... Clara! ii strig numele in soapta la telefon. Cod Rosu! strig din nou in microfon.

-Hăăi! Ce mama naibii inseamna Cod Rosu?!

-Fir-ar sa fie , Clara, trebuie sa iti revizui codurile. Langa. Mine. E. JUAN! accentuez cuvintele intr-o stare de disperare.

-Oh,pai spune ma asa! Ma iei asa prin invaluire! Daca nu erai in asa zisul razboi te sfatuiam sa te duci sa-l saluti dar ,bye-bye!! imi inchide telefonul in nas.

In timp ce imi dau o palma zdravana pe frunte,ma uit in stanga si in dreapta, okey nu vroiam sa atrag atentia tuturor.

Era asa stanjetor, in acelasi timp uitandu-se si "Printul",era clar daca asa am inceput ziua,presimt o multitudine de surprize.

Si ma prabusesc pe banca ,tinandu-mi fata acoperita cu palma.

Nu trec cateva secunde ca se aude autobuzul si tresar in ultimul hal ca sa mai prind usile din spate deschise.

La naiba cu ziua asta!tipa vocea mea interioara.

Si ca sa pun si cireasa de pe tort eram in picioare si langa mine se holba Print Charming cu un zambet de "Buna-ce-mai-faci-nu-te-am-vazut-de-mult."

Super-duper! acum ce , incearca sa se de-a la tine! ma intreaba vocea mea interioara.

-Buna,eu sunt Adam!imi intinde mana ca sa facem cunostiinta.

-Olivia,raspund fara niciun chef.

-Uite... -e clar ca baga ceva de vrea sa ajunga la corason -...Noi nu am inceput bine si ma gandeam daca vrei sa o luam de la capat.

-Hoo,cowboy! Ieri te lingeai cu tipa aia si azi vrei sa o iei de la capat cu mine ca sa nu iti inteleg imaginea gresita, care e de "Cuceritor" ca prietenul tau disperat care tinteste intentionat cu oua. Am aruncat acel razboi la furie si ma mentin pe pozitia de razboi! Adam! ii spun numele in fel meu specific adica fara chef.

- Atunci, ti-ai gasit nasu', fiindca nu ma las asa usor batut,Olivia.

Eram sprijinita de usa si ma uitam urat la el.

-Nici eeuuuu! Si atunci se deschid usile si cad peste un mos. Adam trecand pe langa mine razand de mama focului.

Baga-mi-as picioarele in ea de zi si de autobuze si de mosi si de toate! Incep sa murmur in timp ce incerc sa ma ridic si sa plec, evitand mai multa umilinta.

Eh! barem am razbunat-o pe Clara. Cazand peste un mos. Doamne Iarta-ma! Sper ca fiecare os sa-i fie la locul lui.

Am ajuns si in clasa,normal ca a trebuit sa imi cer scuze ca am intarziat, acum sa o luam si pe partea cealalta, cine imi cere mie scuze pentru inceputul de zi 'miraculos'. Exact nimeni!

-Domnisoara Olivia Stone sa se prezinte in biroul directorului.

O doamne,de ce se uita toti la mine?
Aaa,probabil pentru ca ai fost chemata la director,nimic important,imi raspunde vocea mea interioara ,ironica.
Imi cer scuze si ma intrept spre biroul directorului care e la ultimul etaj.
Il salut pe director si raman intepenita cand il vad pe Adam , stand tolanit pe fotoliul din fata directorului.

-Domnisoara Stone, luati un loc langa,si imi arata unul langa baiat.

-Probabil va intrebati de ce v-am chemat,ei bine voi doi ati pornit o bataie cu mancare dupa nu mai erati de gasit. Acesta este motivul pentru care veti primi si detentie.

-Poftim,domnule director,ati fost informat gresit,eu nu am facut nimic gresit, din contra am si ajutat la prepararea prajiturii.

-Domnisoara Stone,imaginile vorbesc de la sine,dupa ce ati pornit bataia cu mancare, ati fost vazuta pe holurile liceului ducandu-va la baie sa va ascundeti. Numai are rost sa nascociti alte explicatii este limpede ca veti primi detentie.

-Pot intreba ce rol am eu in toata nebunia asta? sare Adam cu intrebarea care il macina.

- Si,dumneata, ai un rol in toata povestea asta. Colindai holurile liceului in timp ce existau activitati in care erai implicat. Camerele vorbesc,Adam,dupa apare domnisoara Stone si va intalniti in baie. Nu accept asa ceva in liceul meu,pentru asta inca o ora detentie.

- Dar noi nu faceam nimic. Clara , asta e , ea ma poate salva de la detentie. Domnule director, Clara Smith a fost cu noi, ea va v-a spune ca nu e nimic adevarat.

- Domnisoara,nu ma intereseaza nimic,am imagini care va incrimineaza pe voi doi asa ca , azi dupa ore detentie doua ore.

Iesim din biroul directorului si il intreb pe Adam

-Adam,de ce nu ai ripostat ,stiind ca nu e adevarat?

-Stiam ca la detentie o sa se ajunga, nu vezi cata ochelarii cu fund de sticla are,nu are cum sa vada adevarul. Si totusi,nu ma deranjeaza ca am detentie,cu tine.

Fac un pas inapoi si ma uit din cap pana in picioare la baiatul din fata mea. Ma incrunt la el si ma duc spre clasa , resemnata cu cele doua ore de detentie.