Baiatul din autobuz

Capitolul 9:"... micutul si firavul Gilbert."

Toata noapte nu am dormit pentru ca in cap imi tot apareau imagini cu un Adam tipand , speriat si plangand. Eram asa bucuroasa. Mai intai il voi face sa treaca prin toate emotiile. Surprins,fericit,nerabdator,speriat,plangacios,furios, ca s-a facut de ras singur.

Gilbert era in una din zilele lui bune,stralucea!

Dupa ce am admirat micuta vietate,l-am impachetat intr-o cutiuta de lemn impodobita cu fundite albastre, cu cateva gaurele, doar il vroiam viu nu mort.

Codul il aveam pregatit de la dulapul lui Adam. Ora era perfecta. Sport, toata lumea era pe teren,ori la ore, nimeni nu era pe hol.

Mergem spre dulapul lui Adam,cand doua tipe trec pe langa mine si se uitau dubios la mine.

-Ce nu ati mai vazut om in fata dulapului!spun strambandu-ma la ele.

Vazand ca nu e nimic important de barfit au plecat.

Se parea ca nu toata lumea e la ore,mai sunt si unele excepti.

Deschid dulapul si dau peste...exact la ce nu ma asteptam. Avea cartile,cateva parfumuri si geaca. Atat!

Eu ma asteptam la o oglinda gigantica , cat sa-si vada splendoarea , fixative si alte prostioare. Dar se pare ca m-am inselat.Am ramas cateva secunde cu privirea la dulap ,dupa mi-am revenit si l-am pus pe Gilbert in dulap cu un biletel langa.

Nu mai era prea mult din ora mea de sport dar totusi m-am dus ca sa o anunt pe Clara ca o sa avem un spectacol in pauza urmatoare. Trebuia sa am pe cineva langa mine daca se prinde ca eu am fost,dar ma cam indoiesc ca si-ar da seama ca eu am fost ,doar biletelul il duce la o admiratoare secreta.Nu o fi prea evident?! Nu conteaza,merita razbunarea.

Clara cand a auzit ca e vorba de ras deja ii licareau ochii. Fata asta traieste pentru a rade non-stop.

Pauza venea ,mai aveam doar sa ne alegem locurile ,sa ne luam popcornul si sa privim comedia live.

Dulapul meu era pe partea opusa a dulapului lui Adam asa ca ii vedeam cand venea si cand pleca de langa el.

Ca tot ziceam de Adam, era cu toata turma lui de prieteni ,ducandu-se toti la dulapurile lor sa isi schimbe cartile pentru urmaroarea ora. Ha,mai aveau si dulapurile unii langa alti.

Scumpul meu Adam ,era zambaret si bine dispus. Cand a deschis dulapul,ramasese putin pe ganduri,o crede ca poate gresise dulapul dar dupa se uita in jur dar nu ma vazuse din fericire. A luat biletul si a inceput sa-l citeasca. Pe biletel era scris in felul urmator:

"Dragul meu Adam,din ziua cand te-am vazut ,am devenit dependenta de privirea ta,de zambetul tau. Sper sa-mi mai dai inca o sansa pentru ca eu sunt tot aceeasi fata indragostita de tine ca si in ziua cand ne sarutam pe holurile goale ale liceului."

Mai mult ca sigur era intr-o dilema de zile mari. Imi facusem planul in asa maniera sa ma razbun si eu si fata din ziua cand aveam aceea activitate,doar ca eu m-am folosit de ea fara sa stie. Dar totusi sunt nevinovata ,am ajutat-o.

Pe fata lui Adam aparuse un ranjet de parca era vreun zeu grec.

Dupa ce a terminat de cititi biletelul,a luat cadoul ,l-a zdruncinat putin dupa a inceput sa-l desfaca.

Toti prietenii lui se apropiasera si privea in de-aproape.

Imediat ce l-a deschis s-a auzit un cor de tipete. Toti baietii au sarit ca arsi cand l-au vazut pe micutul si firavul Gilbert.

-Cine naiba , e atat de dement sa puna o tarantula intr-un cadou? tipa Adam sarind ca ars,in timp ce Gilbert cade pe podeaua rece .

-Frate ,e atat de urata ,cu atatia ochii si picioare,si paroasa zici ca-i Yetty,se aude o voce a unui prieten de-al lui Adam.