Capitolul 6:" Nu musc, iubire!"

295 24 1
                                    

-Din cate imi spui tu, lui i-a placut detentia cu tine, spune Clara mancandu-si pranzul.

-Ei bine ,mie nu , nu il suport,pana ieri am crezut ca nu vad eu bine lucrurile, ca sunt nebuna, dar el traieste doar sa ma enerveze pe mine.

-Poate el,te tachineaza crezand ca te indragostesti de el.

-Cee!Sa incerce mult si bine fiindca eu nu o sa ma molesesc,e prea inganfat ,egoist, se crede prea dotat si mai crede ca atunci cand trece el toate fetele trebuie sa fie la pamant.

-Stii cum aratati voi? Parca ar fi tachinarile inainte de-a fi un cuplu.

-Doamne Dumnezeule,eu nu suport sa-l vad mai mult de 30 de secunde si tu imi spui aberatii dastea,ii raspund Clarei ridicandu-ma de pe banca.

-Bine Tarzan, nu e asa,inca!

-Clara,stati-ar in gat mancarea ,daca mai spui asta.

Dupa ce a terminat de mancat ,Clara , ne-am indreptat spre clasa. Era o ora comuna. Ajungem in clasa si imi vad cosmarul in banca mea ranjindu-mi. Ce naiba, doar nu e ora comuna si cu el. Daca e asa mai bine fac stanga imprejur si chiulesc daca e nevoie sa stau langa .... langa neghiobul asta.

Clara era inca langa mine se uita si ea exact la ce ma uitam eu.

-Sa te vad eu acum daca rezisti mai mult de 30 de secunde,imi sopteste prinde bufniturile de ras.

-S-o crezi tu, ne vedem dupa ora asta,ii spun intorcandu-ma sa ies pe usa.

-Va grabiti undeva domnisoara Stone? ma intreaba directorul.

-Pai deocamdata nicaieri,din pacate,unde este doamna McCarter?

-Doamna nu a putut veni si o inlocuiesc eu ora aceasta.

-Ce veste minunata,ii raspund cu o urma de sarcasm.

-Ocupati-va locurile,va rog.

Ma duc spre banca cu pricina si imi trag scaunul cat mai departe de creatura aia,care incerca sa-si ascunda rasul.

-Nu musc, iubire!

-Cum spui tu, eu nu vreau sa stau langa tine.

Imi scot cartea de literatura engleza si astept nerabdatoare inghesuita in coltul meu sa se termine ora.

Eram cu capul lasat in carte si citeam ,cand in dreapta mea se aude scartaitul scaunului. Dupa simteam o respiratie in plus langa mine.

-Te superi daca iti iei distanta si nu imi mai sufli in ceafa?

-Nu ma supar, dar da-mi cartea ca eu am uitat-o pe a mea.

-Na, i-a o si treci la locul tau.

-Merci,iubire!

-Da-da ,cum spui tu. Fraiere!

-Copii, deschideti cartea la 251.

Ticalosul , stia ca asta o sa faca directorul si acum am ramas fara carte.

Directorul se ridica si incepe sa verifice cine are carte.

Asta e ,gandeste repede,prefate ca ti-e rau. Pun repede capul pe banca si cu o mana ma tin de burta. Da,i-a stai asa, ca eu am carte , imi ridic capul imediat si incerc sa-i trag cartea lui Adam de sub nas, al naibi a observat.

-Domnisoara Stone,unde va este cartea?

-Colegul mi-a furat-o si nu vrea sa mi-o mai dea. Uita-ti scrie si numele meu pe ea.

-Domnule director , va garantez ca aceasta este cartea mea , am si dovada , si deschide prima pagina si ii scrie numele.

Cum mama naibii! Ma ridic revoltata si imi trag cartea si ma uit la ea. Nimic, nada ,nu mai era numele meu. Si din nou ma loveste , numele mi-l scrisesem cu creionul.

Asta era, iarasi ma astepta vreo pedeapsa ,din cauza porcului de langa mine care imi zambea victorios.

-Domnule director sunt dispus sa-mi impart umila carte cu colega mea care e cam uituca si are vedeni.

-Foarte bine,da-ti la pagina 251.

Dupa ce a plecat ii dau o palma peste ceafa si ma rastesc la el vizibil cu nervii intinsi la maxim.

-Auu! De ce ai facut asta?

-Pentru ca esti un ticalos si furacios si un mincinos.

-Iubire,numai fii asa, ca stim amandoi ca nu sunt asa, eu sunt un baiat dragut care isi imparte cartea cu o colega artagoasa.

-CARTEA MEA!!

-S-a intamplat ceva,acolo intre voi?intreaba directorul.

-Nu e nimic important , raspunde Adam.

-Pune odata cartea aia nenorocita la mijloc si taci din gura!scarnesc din dinti cu o privire de asasina.

Desigur ca in timp ce citeam imi mai tragea cartea si pierdeam randul.

Dupa ce s-a terminat ora , in sfarsit,iese directorul ,dupa ma ridic din banca si dau sa plec.

-Mersi,pentru carte,iubire!si imi intinde cartea.

-Esti un porc!ii spun in timp ce imi iau cartea si plec.

-Pe curand iubire!

Cate ti-as zice eu ,numai vorbe care nu sunt demne de o fata.

Baiatul din autobuzUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum