*Capitolul 7*

292 17 0
                                    

   Ajungem într-un loc retras, într-o înfundătură, unde opreşte maşina.

-Eu cobor aici.

-Cum aici? Aici e în mijlocul pustietăţii.

-Păi, e un loc bun pentru o plimbare liniştită.. Am nevoie de aer curat.

-Bine.

   Ne privim în ochi timp de câteva secunde, după care îmi las privirea în jos. Ce naiba e cu mine? Am un plan de urmat. Iau un carneţel şi un pix şi îmi notez numărul de telefon, după care îi întind foaia zâmbind. Mă apropii de el şi îl sărut pe obraz. Mă apropii de buzele lui, încet, încet, cu fiecare sărut. Are nişte buze moi şi dulci, iar sărutul lui e ceva.. diferit. Are un gust delicios. Mă opresc şi mă dau în spate. Parfumul lui îmi inundă simţurile şi parcă îmi doresc să simt acest miros în continuare. Atmosfera dintre noi este invadată de o multitudine de emoţii.

   Mikel se uită pierdut la mine, după care rupe bileţelul cu numărul. Îl privesc curioasă.

-Atât de mult ţi-am displăcut?

-Din contră.

-Ţi l-am dat.. în caz că vroiai să mă suni ca să ne mai vedem sau să vorbim un pic.

   Priveşte în jos, dând din cap în semn de negare.

-Eşti foarte specială. Foarte specială. Ştiu că nu mi-ar plăcea să fiu cu tine doar uneori.

   Îl privesc dezamăgita. Ar fi timpul să mă retrag.

-Mi-a făcut plăcere!

-Şi mie la fel!

   Ies din maşină şi mă îndrepta spre colţ, unde ştiu că mă aşteaptă iubitul meu. Între timp, Mikel se întoarce şi pleacă.

   Intru în maşină şi-mi dau jos peruca, lasându-mi liber părul castaniu.

-Ce mai manevră. De unde a mai apărut şi tipul ăsta?

-N-am nicio idee. Dar şofează foarte bine. E teribil.

-Nu ţi-o plăcea tipul ăsta acum? spune iubitul meu râzând.

-Am totul sub control! spun şi pornim înspre depozit.

CombustiaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum