Drumul spre Iad

Prolog

"Te astept diseara la locul nostru,am ceva sa-ti spun micuto.
Stefan"
Oo Doamne,ce dor mi-a fost de el,o sa-mi imbrac blugii cei noi si imi voi lasa parul liber cum ii place lui.

-Hei micuto,ai mai crescut,imi spune zambind si ridicandu-ma in bratele de care mi-a fost atat de dor.
-Nu sunt micuta,esti tu prea mare,ii spun razand si sarutand buzele care m-au rasfatat de atatea ori.
-Hai sa mergem pe malul lacului,vreau sa vorbim,imi spune mangaindu-mi obrazul drept cu degetul mare.Ceva nu-i bine,ce l-a suparat,poate am facut eu vreo boacana in lipsa lui,poate a aflat ca am tras iar chiulu'de la chimie.
Pasim in acelasi ritm pe pietrisul care scoate un sunet neplacut mie,ma apuca de brat si ma aseaza in poala lui pe banca ferita de razele lunii si a posibililor ochi curiosi.
Linistea la care ma supune e tortura pentru urechile mele,vreau sa-i aud vocea,mi-a fost atat de dor el in aceste doua luni.
-Stef,daca e vorba de chiulu de azi de la chimie sa sti ca nu mi-a pus absenta,ii spun incolacindu-mi bratele de gatul lui.
-Nu stiam dar tocmai am aflat,natanga mica ce esti,ti-am zis sa te ti de scoala puiule,vreau un viitor bun pentru tine,ma dojeneste dar in acelasi timp imi mangaie nasul cu al lui.
Ceva nu-i bine,e distant,dupa doua luni doar un sarut si ala ca l-am luat eu.
-Puiule,ce se intampla?nu te simt prezent,il intreb lasandu-mi capul pe umarul lui.
-Cvetlana,trebuie sa vorbim serios,imi spune ferindu-ma din poala lui.
Sufar din lipsa contactului,nu inteleg ce am facut,de mult timp nu mi-a zis pe nume.
-Am facut ceva?Stef,te rog,spun agitata si lacrimi ameninta o revarsare furtunoasa.
-Nu,e vorba de mine.
-Ce-i cu tine?intreb si mai scazut incercand sa-i iau mainile in ale mele.
-Cvetlana,iti amintesti cand am facut dragoste?ma intreaba ridicandu-mi barbia la nivel cu al lui.
-Da,murmur usor jenata de amintirea primei si singurei noastre noapti de dragoste.
-Sa nu o uiti vreodata,te rog pui.
-Nu pot uita pui si oricum tu vei fi langa mine sa-mi amintesti sau sa cladim alte amintiri,ii soptesc usor pe buze si mi-as dori sa simt un sarut dupa care tanjesc atat de mult.
-Cvetlana,vreau sa iti marturisesc ceva.
-Pui,ma speri,ii spun dand drumul suvoaielor de lacrimi.
-Sti cati ani am eu?ma intreaba luandu-ma iar in poala lui.
-Da,28,soptesc printre suspine.
-Si cati ai tu micuto?
-17,dar nu vad rostul,Stef,ce vrei sa spui?ma alarmez si inima deja bate neregulat.
-Puiule sunt insurat de 4 ani,nu ma judeca te rog,nu pune la indoiala iubirea mea fata de tine,esti lumina ochilor mei....
-Nu,nu,nu,tu ma minti,unde sunt derbedeii aia?voi faceti misto de mine,tip sarind de pe genunchii lui si uitandu-ma in spatele tufisurilor.
-Nu e nimeni,asculta-ma,de doi ani de zile de cand te cunosc imi luminezi viata,stiam ca ma vei respinge daca iti spun adevarul.
Sunt disperata,am impartit barbatul asta doi ani de zile cu alta femeie,m-am daruit lui prima data ca fiind omul cu care voi ramane pana la ultima suflare.
-Cvetlana,nevasta mea e insarcinata,nu pot avea grija si de tine si de copil.Tu esti un copil,vei creste puiule,ma vei uita,vei avea un viitor mai bun,eu nu iti pot oferi decat pericol din cauza a ceea ce fac.
Cvetlana,vreau sa fi matura si sa intelegi situatia,vreau sa intelegi ca te iubesc dar nu pot sa pierd ceea ce am cladit pana acum,imi spune pe un ton atat de rece ca ma ingheata.
-Inteleg,inteleg ca sotia te plictiseste si ai avut nevoie de o usuratica virgina care ti-a mancat doi ani de zile pana ai bagat-o in patul tau,inteleg perfect,ii spun cu atata durere in suflet incat imi vine sa vomit.
-Nu vorbi asa,te iubesc,nu te-am privit ca pe femeie usoara.
-Stefan pleaca si nu te mai intoarce!iti jur pe Dumnezeul si pe toti sfintii aia tradatori ca daca imi iesi in cale in orice moment al vietii mele te omor fara cel mai mic regret.

Au trecut 11 ani de cand copila de 17 ani si-a ingropat sufletul sub pietrisul lacului.
A ramas doar o carcasa goala.

-Satanà,ce facem cu el?
-Decapitarea si livrarea sa fie facuta la domiciuliul familie.