Drumul spre Iad

Capitolul 10

Nu durerea din coaste ma tine treaza,ci barbatul cuibarit la pieptul meu.Doarme neintors de mai bine de doua ore si este sfarsit de oboseala.Imi trec degetele usor prin parul blond si ma obsedeaza trasaturile lui;maxilarele proeminente il fac dur la fel si incruntatura dintre sprancenele mai inchise la culoare decat parul,nasul drept,pometii inalti si buzele pline ii definesc infatisarea ce tulbura orice femeie.Dar dintre alea toate femeile,el este in patul meu,in bratele mele.
Ii mangai bratul usor sa nu-l trezesc si ii saruta tampla.
Somnul ma rapune si strang bratele mai posesiv in jurul lui.

-Haide,pisoi!trezeste-te,imi sopteste in ureche Ivan.
-Nu vreau,mi-e somn!ma ascund eu printre cearsafuri.

El a dormit mai mult ca mine si acum ma trezeste.

-Am comandat mancare,trebuie sa ajunga imediat.Ai nevoie de mancare pentru ca te-am indopat cu analgezice.
-Nu mi-e foame!ma rastesc la el si imi ascund capul sub perna.
-Ana,trebuie si vei manca,ma cearta el.

Stiu ca nu am nicio sansa asa ca deschid ochii si fac primii pasi spre trezire.Capul imi vajaie ca dupa o mahmureala si gura mi-e uscata.

-Vreau apa,ma marai incepand sa-mi misc corpul.

Nenorocita de durere e inca acolo si nu ma lasa sa ma misc in voie.
Ivan imi aduce un pahar cu apa si se urca cu genunchii in pat.

-Te ajut,imi spune trecandu-si mainile pe sub spatele meu.

Nu-i refuz ajutorul si ma las pe mainile ce ma ridica incet.Imi beau apa pe nerasuflate si mintea incepe sa mi se limpezeasca.Realizez ca Ivan se uita insistent la sanii mei.Tot el m-a dezbracat inainte sa dormim.

-Nu pot sa ma fut,ii spun sec acoperindu-ma cu cearsaful.

Nu ca nu as vrea.Il doresc dar nu vreau sa trec iar prin perioada de evitare.

-Ana,daca te privesc nu inseamna ca vreau sa te fut,imi raspunde diplomatic.Te ajut cu imbracatul.

El chiar si-a pierdut interesul fata de mine.Stau in fata lui doar in chiloti si imi spune ca nu vrea sa ma futa.La ce ma puteam astepta dupa luni de evitare?normal ca nu-i lipit de fundul meu,poate avea orice femeie.La ce i-ar trebuii una ce nu i-o poate suge cum ii place.
Imi trage o bluza larga pe cap si imi strecoara bratele pe maneci fara sa ma miste prea mult.A avut si el destule taieturi si stie cat de dureroase sunt.Pantalonii m-i pun eu in timp ce el preia comanda la usa.

Evitam sa ne privim si mancam intr-o liniste apasatoare.Am de gand sa-l trag la raspundere pentru teapa care mi-am luat-o dar nu acum si nu azi.

-Fac un dus,imi spune scurt fara sa se uite la mine.
-Mai bine ai pleca,ii spun enervata de atitudinea lui.
-Ai nevoie de mine,Ana.
-Eu nu am nevoie de nimeni,Ivan!unde ai fost ieri acolo sa te duci si azi.
-Ana,inceteaza!ridica tonul si se intoarce spre mine.A fost greseala mea ca nu am verificat la sange schimbul si imi asum asta.Nu intelegi ca nu vreau sa ti se intample ceva?imi esti draga si esti singura persoana pe care ma bazez neconditionat.Esti al doilea creier al meu.
-La dracu,Ivan.Lasa-ma cu astea.Amandoi suntem pe cont propriu.Nu prea mai depindem unul de altul.Cat timp crezi ca mi-a luat sa aflu ca ai platit mercenarii lui Draneea sa-l elimine pe italianul ala?
Iti spun eu cat mi-a luat.In jur de doua saptamani de la dispritia frifizonului.
-Ana asculta-ma!Nu vreau sa mai faci crime pentru mine.Ai destule in spate si nu le vei duce la un momentdat.Nu te-am tradat,vreau doar sa te protejez.

-Du-te fa dusul ala si mai vorbim despre salvarea sufletului meu.

Zambeste satisfacut si ma saruta scurt pe gat.Il urmaresc ca o obsedata pana dispare in baie.Sa fie oare cum zice el?Sa-l intereseze pe el sufletul meu prea spurcat?