Schimbarea

92 10 6
                                    

Azi de dimineață m-am trezit fiindcă îmi batea soarele în ochi.
-Of.......soarele ăsta nenorocit mi-a distrus toată dimineața zic bosumflată,uitându-mă la ceasul care îmi indica ora 10:00.
Mi-am luat telefonul şi l-am deschis când :
22:45:Apel nepreluat:Lola
23:21:Apel nepreluat:Lola
23:51:Apel nepreluat:Lola
24:56:Apel nepreluat:Patrick
7:32:Apel nepreluat:Patrick
9:24:Apel nepreluat:Patrick

Bineînțeles că Lola mă căuta ,doar am plecat fără să-i spun,dar Patrick???Oare de ce m-a sunat Patrick???Hmm...oare nu terminase de vorbit şi-am plecat pre repede?Nu prea cred,sigur sărutul ăla a încheiat discuția pe seara aia afurisită pe care abia aştept s-o uit chiar dacă nu pot.

Deodată,telefonul îmi bâzâie,anunțându-mă că am primit un mesaj de la Patrick:

Patrick:"-Neatza! Iti trimit un pupic dulce dulce dulce xoxox.:)"

Cum am citit mesajul eram gata-gata să arunc cu telefonul pe geam.Cum adică îmi trimite un pupic dulce?????Yak!

"Nu,Amelie,nu poți să laşi lucrurile aşa!Trebuie să faci ceva aici şi acum!!!!"

Eu:"-Patrick, ai febră sau te-ai lovit la cap?"

Patrick:"-De ce?Am facut ceva gresit?"

Eu:"-Nu,eu am facut!Te-am lasat prea mult sa te apropii de mine si sa crezi ce vrei!Gata,Patrick!Revino la realitate!Noi nu suntem,nu vom fi,si nici n-am fost vreodata impreuna!Doar prieteni!!"

Am aşteptat răspunsul lui,dar n-a venit.Cumva sunt fericită că i-am închis gura,dar sincer nu am făcut-o cam dur...??Nu,Amelie,el merită asta!Într-o relație se implică doi oameni,nu unul pentru amândoi!
------------------------------------------------------------------------
Chiar când ieşeam pe uşă,telefonul mi-a bâzâit şi am rămas puțin confuză şi speriată de la mesajul primit:

Patrick:"-O sa-ti para rau!"

Am ieşit pe uşă şi n-am băgat în seamă mesajul.Aşa e Patrick.......mai emotiv...(Ei,aici vreau să spun că a fost cea mai mare greşeală a mea comisă în ultimele....6 luni?).

Am ajuns la şcoală şi mă grăbeam pe holurile clădirii fiindcă trebuia neapărat să vorbesc cu Lola despre comportamentul straniu al lui Patrick.Dar cred că aflase deja.De ce?Ei bine,cred că defapt toată lumea aflase:Toată lumea era lipită de dulapuri,lăsând între ei un culoar larg parcă pregătit ca cineva să treacă pe acolo-cineva important.Şi deodată l-am văzut:un băiat blond,cu ochi albaştri în care mă încredeam odată,îmbrăcat în haine negre,plin de tatuaje- şi ce mai rea parte:ținăndu-se de mână cu o fată!Fata aia......ochii albaştrii,pătrunzători,păr lung şi blond şi o privire ucigaşă şi vicleană....-Da,ea e!!!Amanda!!!
Fierbeam de furie şi chiar când eram gata-gata să mă duc şi să-i zic vreo două,cineva m-a prins de mână şi m-a tras în camera omului de serviciu.M-am uitat în spatele meu şi am văzut-o pe Lola.
-Lola?Ce faci?????am întrebat-o supărată că m-a oprit din a face ceva care poate mă făcea să mă simt mai bine.
-Ce faci tu?Erai pe cale să-i dai o palmă Amandei.
-Da,aşa e!Pentru că merită!!!!!
-De ce????Ar trebui să fim fericite pentru Patrick chiar dacă s-a schimbat puțin!Are însfârşit o iubită!
-S-a schimbat puțin???Nu l-aş fi văzut vreodată pe Patrick aşa!El.....el pur şi simplu ne-a.....ne-a lăsat baltă pentru......ea!!!!!m-am bâlbâit eu şi am simțit că zicând astea cu voce tare,mă simțeam şi mai rău.
-Se pare că cineva îl place pe Patrick....a râs Lola.
-Lola,nu-i deloc amuzant am zis,simțind că trebuie să mă descarc într-un fel.Şi-am făcut-o!Am început să plâng.Nu,n-o să las asta să se întâmple!O să fac ceva neaprărat......ceva .....ceva neaşteptat care o să-l lase pe spate cu adevărat am zis,ştergându-mi lacrimile din ochi,mintea mea deja croind un plan genial.

True LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum