True Love

Capitolul 17- E bine să fii iubită!

M-am trezit cu zâmbetul pe buze.Încă eram obosită pentru că aseară mama m-a luat la întrebări,dar a meritat totul.Amintirile erau încă vii.Încă mai simțeam buzele sale peste ale mele,încă mai credeam că mă ține de mână.Peisajul şi zâmbetul său tandru,respirația sa în urechea mea,totul era viu,de parcă încă aş fi fost acolo.Dar privirea,privirea sa îmi lipseşte cel mai mult.O dată ce te pătrunde,inima nu se mai opreşte din a bate ca nebuna.

-Țrrrr!!!Țrrrr!!!am auzit soneria de la uşă.Cine mai e la ora asta?

Am trecut încet-încet pe lângă camera părinților care dormeau duşi,am coborât încet,ca o pisică scările şi am mers târşâit până la uşă.Am deschis-o,un scârțâit zgomotos auzindu-se în toată casa.M-am uitat rapid spre scări,dar nu s-a auzit nicio mişcare.Niciun pas.Mă simțeam ca un hoț.

Cineva m-a apucat de spate şi m-a tras spre el într-o îmbrățişare .Frica a fost înlocuită cu un zâmbet,dispărând pe dea-ntregul când i-am întâlnit ochii calmi,tandri şi blânzi.Am ieşit afară şi am închis uşa după noi.Atât îmi lipsea:să mă vadă unul dntre părinții mei ambulanți ca să mă ia din nou la întrebări.Nu e vorba că nu am voie să am iubiți dar trebuie să ştie totul,absolut totul despre el.

-Neața Rază de Soare!!!a spus.

M-am întors total spre el,în 2 secunde buzele noastre formând o inimă.El a continuat,transformând sărutul obişnuit într-unul magic,pasional.M-am dezlipit cu greu din sărut.

-Dar până la urmă...de ce ai venit la ora asta aici??

-Voiam să merg cu tine la liceu....a zis,ridicând din umeri.

-La ora asta?Jack,eu dorm pe mine,în plus nu stau departe de liceu.Şi,înainte de toate,unde vrei să plecăm la ora 7 sau 8??

-Mai verifică o dată ceasul...a râs,arătându-mi telefonul său.Am făcut ochii cât cepele.Era ora 10:47.Când a trecut timpul?!?M-am trezit atât de târziu??

-O la naiba!!!Începem la 11:30!!!!!am urlat.Dar cum?Cănd????Tre să mă îmbrac!!!Fir-ar!!

Am alergat în casă,şi,imediat când am vrut să urc pe scări,mi-am dat seama că uitasem ceva.M-am întors şi l-am primit în sufragerie,zicându-i să mă aştepte.

Am alergat la mine în cameră şi,în 4 minute mă îmbrăcasem.Purtam o rochiță albă cu bretele,scurtă până la genunchi şi la sfârşit fiind ondulată.Aveam prinsă o curea neagră, subțire şi fină .În picioare aveam nişte balerini negri,părul fiind desprins,în bucle mari.Aveam o bentiță neagră,cu fundiță mică şi albă într-o parte.M-am spălat pe față şi pe dinți,mi-am dat cu parfum şi cu deodorant.M-am dat şi cu un luciu de buze, la ochi având aplicat un mic machiaj negru.Mi-am pus toate cărțile în ghiozdan şi am coborât scările.

Jack mă pivea de zici că văzuse o minune...Dar m-am înroşit imediat ce i-am auzit cuvintele:

-Eşti frumoasă.Ca din rai venită.

L-am luat de mână,mi-am luat geanta neagră cu telefonul ,ieşind din casă.Am încuiat uşa şi am plecat spre liceu,nevrând să-i dau drumul la mână nicio clipă.Erau prea prețioase clipele astea de neuitat.
-----------------------------------------------------------------
Am ajuns la şcoală la fix.Chiar când am intrat în clasă,se sunase.I-am dat drumul mâinii lui Jack,dar el m-a tras de talie mai aproape de el.Eu l-am privit fix în ochi,apoi,nemairezistând,l-am cuprims cu brațele de după gât şi i-am oferit un sărut scurt,de la revedere.I-am zâmbit,iar el mi-a făcut cu mâna ,plecând.

M-am aşezat în banca din fața lui Patrick.Mă privea de parcă m-ar ucide.Agh,m-am săturat să creadă că "sunt iubita lui".Nu ne-am căsătorit sau ceva.Defapt,nici nu ne-am ținut de mână şi,ei bine,sărutul ăla a fost din greşeală clar.Apoi,tot timpul până acum, eram la cuțite.Şi el vine şi îmi zice că îi aparțin lui şi că nu trebuie să fiu cu jumătatea mea?Hey,credeam că eu îmi aleg jumătatea aici,nu el.

"Ok,calmează-te,Ami,respiră adânc şi rezolvă exercițiile alea afurisite de algebră până nu te prinde profa."

M-am apucat să scriu dar clar nu puteam.De ce?Pentru că mă gândeam doar la Jack.Of,ce norocoasă sunt că am aşa un iubit!!!E aşa de dulce,sincer şi inocent!!Iubitul ideal pentru oricare fată!Şi totuşi...el m-a ales pe mine!Pe mine dintre toate!!!Vă vine să credeți!?

-Hey,Ami!!!!!mă striga o voce enervantă a cărui posesor mă trăgea de guler.

-Ce vrei?Suntem în oră!Zi mai repede să nu ne alegem cu un 2!!!am şoptitorăstit.

-Profa nu mai e în clasă.S-a dus la cabinet.Îi e rău.Tare aeriană eşti de n-ai văzut asta.Tu,care o dată observai orice mişcare..Of of of!a oftat Patrick ironic.

-Patirck,dacă ai de gând să-ți bați joc de mine,du-te şi bârfeşte-mă cu peretele,da lasă-mă pe mine în pace,ok?

-Nu te enerva aşa...eu voiam doar să ştiu răspunsul tău...a rânjit el.

-Răspuns la ce?am întrebat,total confuză.

-Serios??!Ok..te mai întreb încă o dată:Accepți de bunăvoie să-mi fi iubită,sau trebuie să procedez prin calea mai...dură.??

-FACE CE????am strigat.Păcat că n-am observat(în ultimul timp se pare că sunt cam cu capul în nori) că profa revenise.

-Domnişoară Norwich,aveți ceva de obiectat în legătură cu ecuația rezolvată de colegul dumneavoastră la tablă?!Ați vrea să ieşiți să o faceți în modul dumneavoastră?m-a întrebat doamna Lizzart.

M-am uitat pe tablă.Dap,ditamai ecuația.Eram terifiată.Dar,hey,răspunsul,într-adevăr era greşit.Puteam să fac asta.

-Da,doamnă Lizzart,Marcus a greşit răspunsul.Aş putea ieşi la tablă pentru a-l rectifica?am întrebat,cu inima cât un purice.

-Oh,desigur...poftiți a spus profa,super-entuziasmată.

Am tras aer în piept,şi am mers la tablă.Am refăcut toată ecauția în 20 de secunde,sub privirea mulțumită a doamnei Lizzart.

-Bravo!10!Mergi în bancă!!!a exclamat,fericită,deschizând catalogul.

M-am îndreptat spre bancă,cu toate privirile colegilor uimiți asupra mea şi cu cea ce exprima gelozie,aceea fiind din partea lui Marcus.Mă simțeam chiar foarte bine şi mândră de mine.Se pare că algebra a devenit una dintre materiile mele preferate.
---------------------------------------------------------------

Am ieşit triumfătoare din clasă,îndreptându-mă spre dulap şi căutându-l din priviri pe Jack.Încă nu îl vedeam.Eh,chiar dacă pare imposibil, mai trebuie să rezist o oră fără a-i mai simți buzele peste ale mele.Cu greu,am mers pe hol până la baie.

-Bip-bop!!!

Mi-am verificat telefonul.Un mesaj de la mama:

"Nu uita!Azi vii direct acasă.Îți alegi hainele şi mergi la Carrefour.Trebuie să-i iei lui Polly un cadou frumos şi ieftin.Ai 40 de lei pe noptieră.Foloseşte-i cu cap!Te pup!"

Am oftat şi mi-am dat ochii peste cap.Uf!Mama mă obligă să-i iau un cadou,deşi are mai multe jucării decât am eu haine.Poate mă va ajuta şi Jack!Am zâmbit imediat.

-E bine să fii iubită!m-am trezit spunând cu voce tare.

Dar nu am m-am ruşinat şi nici nu mi-am astupat gura cu mâna.Pentru că era adevărat.