Te-am văzut în vis
(din nou, din nou, din nou)
și ai fugit de mine.
Ai fugit de ceea ce urma să-ți spun.
Ai știut cine sunt, pentru că
visele sunt locuri unde nu există secrete
și lacrimile curg de jos în sus,
absorbite de ceruri mult prea puternice
pentru gravitația umană.
Te-am văzut în vis
și, pentru a mia oară, mi-aș fi dorit
să rămân doar un gând blocat într-un corp adormit
decât să mă fi trezit.
Și, până la urmă, ce este omul
decât o sumă de încercări
de retrăire a unor senzații de mult pierdute?
Realitate-vis-realiate-vis
Cine sunt, am fost, voi fi?
Reîncerc, cad, mă ridic, reîncerc,
pentru un sentiment ce în realitate se spulberă
și mi-aș fi dorit,
pentru a mia oară,
să mă reîntorc în visul unde totul
avea sens.
