Gen: * Vârcolaci / Dramă / Dragoste*
Încrederea în ceilalți a dispărut o dată cu trecerea anilor. Ea a dispărut, dar a renăscut asemeni Păsării Phoenix din propria-i cenușă și din mila unor bestii...
Animalele sălbatice au ado...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Pericolul din pădurile Imreti
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Însă cum toate lucrurile bune au și o finalitate, suspansul creat în sală este întrerupt cu rapiditate de sirena enervantă pe care doar cei ca mine o pot auzi și astfel înțeleg rapid că există o problemă.
Așa că îmi alung rapid orice gând cu intenția de-a rămâne și-a asculta poveștile inventate – sunt sigur –ale roșcatei, simțind rapid cum lupul din mine se pregătește să-și facă simțită prezența. Ca nevrând cu nici un chip s-o sperii pe Nia pentru că încă nu a venit momentul potrivit să-i dezvăluim reala noastră identitate, alerg grăbit spre ușile glisante pe care le deschid lovindu-le cu piciorul și ies rapid afară întru căutarea tatei.
Nu-mi mai pasă de nimeni și nimic acum, nici măcar de trecutul roșcatei, sau al surorii mele. Tot ceea ce se rotește în mintea mea ca un disc stricat, fiind zgomotul infernal al sirenei care sună doar în cazuri extreme. O alarmă enervantă, capabilă să spargă timpanele oricărui prim - vârcolac, adică abia născut.
— Jared, spun imediat ce-ajung în mica noastră ascunzătoare situată-n magazia din curte, știind foarte bine unde se află căci am învățat de-a lungul anilor acest detaliu legat de sirenă, întâlnirea cu alpha-ul meu și problemele noi iscate. Ce se petrece, de ce a sunat sirena? întreb imediat ce-mi trag răsuflarea din cauza alergatului – căci trebuie să admit că încă mai am de lucru l-a controlarea demonului din interiorul meu .
Bărbatul mic de statură, bătrân și cu păr alb, în schimb mă privește scurt doar ca mai apoi să-l observ reluându-și eterna plimbare în cerc. Ceea ce-mi spune exact ce și bănuiam deja. Există o problemă undeva în apropiere, iar eu... de fapt noi doi suntem obligați din nou s-o protejăm pe Nia.
Băga-mi-aș! Oare ce-o fi de data asta?
— Un vârcolac, e tot ce reușește bătrânul alpha să spună, ca mai apoi o tuse idioată să pună stăpânire pe el.
