Regalitate : Rosalie Hawksley

Roux

    Tot drumul spre cabana m-am gândit la cum a reacționat Jack când și-a dat seama că nu voi veni . Oare a luat măcar în considerare faptul că am lipsit ? A contat măcar puțin pentru Cioară faptul că nu am venit ? Trebuie să aflu , trebuie să aflu daca contează prezența mea . Unde lipsa nu se simte prezența nu contează .

    Deschid ușa cu sfială și aud un țipăt de femeie din camera vrăjitoarei și observ că nu e nimeni pe aici prin jur . Ce naiba fac acolo ? O ard pe rug fără mine ? Mă îndrept confuză spre camera și rămân mască  privind scena din fața mea .

    Ben stătea în fața ușii vrăjitoarei în timp ce Prăjiturica încerca să îl facă pe Jack să nu mai înainteze . Jack avea un satâr în mâna dreaptă și se apropia periculos de cei doi bărbați speriați . Ce naiba s-a întâmplat în lipsa mea ? Când îl văd pe Jack ridicând satârul țintind capul lui Ben mă panichez și îl prind de mână pe Jack . Acesta se întoarce brusc și mă lipește de perete cu lama satârului masurandu-mi gâtul .

- Jack ... șoptesc speriată privindu-i ochii reci care se înmoaie brusc și îndepărtează satârul de gâtul meu. 

    Mă privea fix în ochii și atunci mirosul lui îmi invadează nările . Pe sub stratul de pudră mă înroșesc de apropierea dintre noi și prin cămașa subțire cu care era îmbrăcat Jack îi simțeam căldura corpului . Nu era nervos , era furios , era un infern înfricoșător . Nu l-am mai văzut niciodată atat de nervos  deși chipul lui nu trăda nici un sentiment .

- Roux ... vrea să spună Ben făcând un pas în față dar eu întrerupt de Jack .

- Liniște . spune cu glasul lui plat aruncând cu satârul care se înfinge în ușă fix lângă urechea lui Ben .

- Jack . șoptesc speriată să nu mai aibă ceva armă cu care să mă aducă și pe mine la tăcere  dar el doar continua să mă privească în ochii . Poate ar fi mai bine să iei puțin aer curat și poate să fumezi și o țigară . îi spun prinzându-l ușor de umeri și întorcându-l cu fața spre ușă .

- Trebuie să vorbim . ochii lui plictisiți privesc ușa .

- O să vorbim după ce te mai calmezi puțin . Fumează o țigară , privește stele , e frumos afara . îl îndemn spre ușă și el părea de acord .

- Promiți că nu pleci înainte să vorbim . era mai mult o afirmație dar am dat din cap în semn de aprobare și apoi am reușit să îl gonesc pe Jack afara. 

    Privesc pe fereastra să văd ce face și îl văd cum își scoate din buzunarul pantalonilor pachetul de țigări și bricheta . Ridică privirea spre cer și pe urmă își aprinde o țigară . Oftez ușurată și mă întorc spre băieți care așteptau venirea mea.  Eu mă sprijin extenuată de perete. 

- Cum ați reușit să îl înfuriați atât de tare ? Nici eu nu am ajuns atât de departe . Aveți vreo dorință de moarte ? întreb prelingându-ma pe perete .

- Nu știm de ce e atât de furios . A venit azi pe la amiază la cabană  , a luat satârul din bucătărie și pe urmă a spus simplu că nu mai așteaptă până diseară  apoi a privit-o pe Lili și ne-am dat seama că voia să o omoare.  explică Prăjiturică gâfâind. 

- Voi de la amiază o păziți pe vrăjitoare ? întreb uimită de rezistența lor. 

- După ce am închis-o pe Lili în cameră s-a mai calmat puțin . Continua să stea în hol cu satârul în mână dar nu părea că avea să acționeze dar chiar la lăsarea întunericului a început să înainteze spre camera lui Lili . continua Prăjiturica trecându-și mâna prin părul că neaua .

- Stați puțin . Ați spus că Jack a afirmat faptul că nu mai așteaptă până diseară  ? deveneam din ce în ce mai confuză. 

- Are legătură cu tine , Roux . spune Ben scoțând satârul din ușă . Are legătură cu tine și cu faptul că nu ai venit aseară.  Jack crede că Lili e vinovată pentru că tu nu ai venit aseară și a spus aseară că dacă nu te întorci până în seara asta o sa o omoare pe Lili , pe urmă a plecat dar se pare că în timpul plimbării lui ceva l-a convins să o omoare acum pe Lili . Ben aruncă satârul jos la picioarele mele . De ce nu ai venit aseară ?

-  În primul rând , nu mă considerați pe mine vinovată că vrăjitoarea avea să moară , dacă nu era așa o ușuratică Jack nu avea de ce să creadă că sunt supărată din vina ei.  În al doilea rând , am și eu probleme personale de care trebuie sa mă ocup . spun nervoasa ridicându-ma brusc . Și în ultimul rând , vă mulțumesc că nu l-ați lăsat pe Jack să o omoare pe vrăjitoare . spun cu glas moale. 

- Serios ? se miră Ben ridicând din sprâncene .

- Chiar dacă eu nu o suport este prietena ta , Ben,  și nu aș vrea să pățeasca ceva . Doar spune-i să își țină mâinile acasă . Altfel nu o să mai răspund de faptele lui Jack , dacă ea îl enervează , ea să îl calmeze.  spun cu mâinile în sân .

- Se rezolva.  Dar trebuie sa rezolvi și tu problema ta cu Jack.  Ben i-a inițiativa .

-  Eu și Jack nu avem nici o problema. 

- Roux , nu s-a întâmplat nimic între ei . Jack a respins-o cu căldură pe Lili.  La propriu vorbind , i-a dat foc la haina cu bricheta .

   Am simțit un sentiment de satisfacție când a spus Ben ce i-a făcut Jack vrăjitoarei . Am zâmbit în sinea mea . Cum m-aș putea gândi că Jack ar face ceva cu vrăjitoarea aia ? Jack nu e genul ăla de bărbat .

- Nu mă interesează viața personală a lui Jack . Mă duc să vorbesc cu el , avea ceva important sa îmi spună.  un mic zâmbet îmi apare pe chip .

    Jack era sprijinit de cabana unde l-am lăsat.  Privea cerul și fumul de țigară se înălța în aer . Mă pun lângă el și el mă privește cu colțul ochiului înainte să tragă ultimul fum de țigară și pe urmă să stingă țigara călcând pe ea .

- Am venit să vorbim . Nu trebuie să îmi explici nimic , Ben mi-a spus totul , absolut tot . mărturisesc mușcându-mi buza de jos .

- Nu despre asta vreau să vorbim .glasul lui îmi gâdila urechea. 

- Nu ? Atunci despre ce ? întreb încurcată .

    El se întoarce cu totul și mă prinde între corpul lui și perete . Am simțit brusc cum temperatura a început să crească și mi-am ținut respirația . Am icnit surprinsă când degetul lui mare îmi șterge ușor obrazul .

- Să nu mai dispari niciodată așa . spune cu glasul lui molatic .

- Ce ? Ți-e teamă că nu o să mă mai întorc ? întreb în glumă fiind sigură că nu poate fi adevărat .

- Da.  am putut simți un fir de hotărâre în glasul lui când a spus asta și eu am amuțit , nu mai eram amuzată .

- B...bine . Nu o să mai dispar . mă bâlbâi . Să intrăm . Ești mai calm acum ? întreb evitându-i privirea și el încuviințează scurt din cap .