.
.
am lăsat o clipă călimara
și-am pierdut atunci chemarea
și cu ea s-a dus și muza
și focul din suflet
și moftul...și am rămas o eu mai goală
ca odinioară,
fără un rost ce să facă
inima să bată.
fără pasiune
și fără viziune-n lume.o eu ștearsă,
uitată de toți și de toate,
uitată de mine.
o umbră pustie.vedeți
și simțiți
când citiți
că nu mai am haz,
că nu mai am flow
nici cuvinte stilate,
nici sclipiri între rânduri,
doar șoapte
ce par
copiate.
CITEȘTI
Orbi goi
ŞiirAm adunat cuvinte goale într-o carte pentru orbi. „Numai tu m-ai orbit, căci mai văd doar infinit și în infinit mă pierd... tu ești infinitul."