Te privesc adesea fără ca tu să mă observi,suntem colegi de atât timp dar tu probabil nici măcar nu îmi știi numele,oare cum ai reacționa dacă ți-aș spune tot ceea ce simt,ți-aș putea spune cât de mult îți iubesc zâmbetul și cât de prețios este pent...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-editat-
— Nu uita să mături și în partea aceea!spuse brunetul privind-o pe fata care curăța temeinic sala de clasă,acesta avea privirea îndreptată spre telefon dar uneori își ridica privirea pentru a o vedea pe fata care era alături de el.
— Știi că ai putea să mă ajuți și tu Jungkook în loc să dai ordine!! Ar trebui să facem asta împreună, fiindcă ambi am fost pedepsiți!!îi răspunse șatena, băiatului care privea ecranul telefonului și tasta ca și cum însăși viața sa ar depinde de asta.
— Înțeleg... Brunetul se ridicase de unde era așezat,îndreptându-se către fata care ținea mătura în mână fiind surprinsă când observă că băiatul se apropia din ce în ce mai mult de ea,acesta luase mătura care se afla în mâna fetei și o așezase lângă perete,apoi se apropiase și mai mult de șatenă până când acesta ajunse lipită de tablă.
— Înțeleg... Tu vrei să te apropi de mine,nu-i așa?Fiindcă mă placi,iar singurul mod de a te manifesta este acesta!
— Poftim?? Doar ți-am atras atenția fiindcă cred că ar trebui să te implici și tu,până la urmă ambi am primit detenție!
Răspunse șatena cu o urmă de nervozitate în glas privindu-l pe băiatul care se afla în fața sa,era ca și cum șatena era lipsită de orice emoție,de regulă când aceasta îl privea pe Jungkook era agitată dar de această dată nu era așa.
Cel mai probabil după cele întâmplare șatena nu mai manifesta dorința ca Jungkook și ea să fie prieteni,și a înțeles care era defapt adevăratul scop al băiatului.
— De ce mă deranjezi mereu?! De ce nu încerci să te axezi mai mult pe iubita ta,în loc să îmi adresezi mie tot felul de întrebări tâmpite!Nu suntem prieteni Jungkook și asta fiindcă tu ai vrut să fie așa!Știu că încerci să razi de mine și să mă tachinezi însă,încetează!!
Îi spuse șatena de această dată toată furia pe care o ținea închisă parcă cu un lacăt ieșise la suprafață și îi spuse brunetului absolut tot ceea ce o deranja era ca și cum se eliberase de toată presiunea acumulată.
— Prietenul tău îți bagă toate prostiile astea în cap despre mine,nu-i așa?! Să nu crezi că nu am observat acest aspect,petreceți atât de mult timp împreună,ce este el pentru tine Myeong??
Brunetul o privea pe fata din fața sa care era semnificativ de o înălțime mult mai redusă decât a sa,își încleștase maxilarul iar privirea sa era una fixă lipsită de emoție parcă.
— Raspunde-mi!!Este iubitul tău Myeong?!Îl placi?SPUNE-MI! Strigase băiatul către micuța fata care îl privea acum speriată, lovise cu pumnul în tablă reușind să o facă pe șatenă să tresara la această acțiune a sa.
— Crezi ca eu nu te pot iubi Myeong??Ce are el și eu nu?! Eu te-aș putea iubi mult mai bine decât ar face-o el,nu crezi Myeong?
Îi spuse acesta privind-o în ochi,mai apoi își așezase mâna pe obrazul acesteia mângâindu-l ușor.
— Vreau să te sărut atât de mult acum... Dar mereu te opui... Fata își marise privirea când brunetul își așezase capul pe pieptul acesteia și îi spuse acele cuvinte,fusese atât de direct încât orice urmă de curaj a fetei dispăruse.
— Jungkook lasă-mă să plec te rog... Aceste cuvinte erau singurele pe care reușise să le spună satena în acel moment,îi ridicase capul băiatului observând că acesta avea lacrimi în ochi,în acel moment fata simțise cum ceva în interiorul ei se rupse,o durea să îl vadă așa,nu era sigură dacă simțea ceea ce simțea și el însă știa că mereu îl va considera un prieten și că indiferent cum va evolua situația între ei era sigură că îl va iubi mereu la fel de mult.
Ușa care se deschise dintr-o dată întrerupse brusc contactul vizual dintre cei doi,iar persoana care intrase pe ușă reușise să îi lase un gust amar brunetului.
— Yoongi!Ce faci aici? Spuse satena fericită să îl vadă pe băiatul care tocmai intrase în sala de clasă.
— Vești bune micuțo,detenția ta s-a terminat!Clasa arata grozav apropo!spuse acesta privind-o zâmbind pe fata plină de praf care se afla în fața sa.
— Desi...se apropiase de aceasta...deși,tu ești plină de praf!zâmbise blondul către aceasta,ștergând obrazul fetei care avea urme de praf.
— Hă... Cam cine crezi că ești?De ce ești mereu în preajma ei?Ești iubitul ei,o placi??intervenise Jungkook apropindu-se de blondul care îl privea având acum o față serioasă,zâmbetul de adineauri dispăruse,fără sa se mai poată abține,cuprins de gelozie.
— Da,Myeong este iubita mea!Suntem un cuplu!Ai vreo problema cu asta?! Spuse blondul prizând mâna fetei,care roșise imediat cum mâna băiatului făcuse contact cu a sa,apoi își îndreptă privirea către mâinile lor care erau împletite,după privise către brunet observând cum pumnul acestuia era încleștat.
— Vino,Myeong... Blondul o trase pe fata care era încă în stare de șoc din clasă,iar brunetul privea cum aceștia se apropiau către ușă,era nervos imaginea de adineauri îl scosese de-a dreptul din sărite.
Cei doi se îndreaptă mai apoi către balcon unde,blondul îi lăsase în sfârșit mâna fetei care respira greu din cauza modului în care băiatul o trase până acolo.
— Yoongi,de ce ai făc- Însă șatena nu apucă să termine căci băiatul o trase de mână spre el lipindu-și apoi buzele de ale ei,fata fiind încă în stare de șoc după cele întâmplate,inima acesteia aproape că îi ieșea din piept datorită întâmplări de adineauri dar și a atitudinii blondului.
Sărutul fusese unul scurt însă plin de iubire,blondul avusese grijă să o sărute cu o așa delicatețe încât șatena se calmase sub atingerea delicată a sa,în momentul în care se despărțiseră din sărut,băiatul își lipise fruntea de a fetei privind-o,zâmbind.
— Mi-ar plăcea să fie adevărat ce i-am spus lui Jungkook... Myeong....vrei...vrei să fi iubita mea?
