Dincolo de viața umană

Alhed și Luna

Luna

,,Mã bucur cã Iris a fãcut în sfârșit ritualul și cã Darisa probabil a început deja sã o atragã de partea noastrã. Vreau ca Alois și sora mea sã sufere pentru toatã tristețea pe care am acumulat-o cât timp am trãit în Rai.

Raimon i-a ucis pe pãrinții noștri la puțin timp dupã ce am pãrãsit Raiul, dar nu este de ajuns. Ce la mai probabil Alois și Soria au suferit foarte mult și încã nu au putut trece peste uciderea pãrinților lor și sunt sigurã cã au fost și sunt foarte frustrați fiindcã nu au reușit sã îi facã mare lucru lui Raimon și nici mie. Cel mai probabil este setat sã o învingã pe Darisa ca sã o ucidã și sã ne omoare și pe noi. Dar am încredere în Darisa. Moartea pãrinților noștri a fost doar începutul deoarece am fost discriminați de mulți îngeri din Rai și ne dorim sã îi pedepsim.

Îmi aduc aminte cã eram bãtutã de cãtre colegi la școala îngerilor și Raimon era printre singuri care îmi luau apãrarea. Pe lângã el mai erau și Soria și Alois, dar simțeam gelozie când vedeam cã ei aveau prieteni, erau acceptați de cãtre colegi și de cãtre profesori. Nu știu de ce, dar toți ne spuneau cã suntem niște jegoși rãi și cã nu avem ce cãuta în Rai, chiar dacã nu le fãceam nimic rãu. Asta și discriminarea primitã din partea pãrinților ne-a fãcut pe mine și pe Raimon sã pãrãsim Raiul. Oricât de mult încercam sã ne integrãm și sã ne facem amici, toți ne jigneau și ne evitau. Niciodatã nu am înțeles de ce erau atât de rãi deoarece noi nu aveam intenții rele la acea vreme. Dar tocmai faptul cã ne fãceau rãu fãrã motiv ne-a fãcut sã ne dezvoltãm urã fațã de ei, de fapt, fațã de îngeri în general.

Ca sã nu mai spun de faptul cã mã sãturasem de regulile stupide care îmi erau impuse de cãtre pãrinții noștri. Fratele și sora noastrã ascultau orbește și probabil cã de aceea erau copii favoriți. Dar pe noi ne-au dat la o parte decând eram mici și ne-am rãzvrãtit ca sã le arãtãm și sã aibã parte de durerea pe care ne-au fãcut sã o simțim.

Acum nu îmi mai pasã de Rai sau de vreun înger de acolo. Proștii de oameni au impresia cã îngeri sunt buni, pentru cã asta le bagã în cap preoții și profesorii de religie. Nu știu cã, de fapt, îngerii despre care ei cred cã îi iubesc sunt niște prefãcuți. Se prefac pentru a fi vãzuți bine de Dumnezeu. Dar nouã, demonilor nu ne place sã ne falsificãm ca sã fim plãcuți de cineva pentru cã nu ne intereseazã ce pãrere au alți despre noi."

Gândurile mele sunt întrerupte de Alhed care intrã pe ușã. Are un zâmbet pervers pe fațã, ceea ce înseamnã cã îi e poftã de mine. Sincerã sã fiu, și eu sunt la fel.

Își dã jos cãmașa neagrã, lãsându-și la vedere bustul mișto. Vreau sã îl ating și sã îi sãrut pieptul și abdomenul.

Se punea deasupra mea și îmi dã un sãrut pe frunte.

- Ști ce vreau, îmi spune.

- Evident, îi rãspund zâmbind.

De fiecare datã când sunt stresatã, sexul mã relaxeazã. Parcã Alhed și corpul lui mã fac sã uit de toate problemele. În plus el, Darisa, tatãl lor și fratele meu sunt singurele persoane în care am încredere.

Alhed s-a culcat cu multe fete din Iad. E la fel ca tatãl lui. Nu mã deranjeazã asta deoarece sunt singura care este iubita lui și pe mine mã place cel mai mult.

Îl prind de ceafã și îl sãrut. Ador gustul buzelor lui. Sunt dulci și interesante. Îl mușc de buzã forțându-l sã își deschidã gura ca sã îmi bag limba în ea. Limbile noastre parcã ar face sex la fel ca noi.

Eu stau în șezut pe pat și simt cum Alhed își strecoarã una dintre mâini la spatele meu și începe sã îmi desfacã fermoarul rochiei roșii cu care sunt îmbrãcatã. Dupã ce ne dezlipim, îmi sãrutã scurt bãrbia.