𝑻𝒉𝒆 𝑮𝒓𝒂𝒗𝒆 𝑶𝒇 𝑳𝒐𝒗𝒆 // ᴊᵘⁿᵍᵏᵒᵒᵏ

14❂

Jungkook

În timp ce gălăgia de jos se auzea tot mai aproape de noi pentru a nu-i creea mai multe probleme,am luat-o de mână deși nu voiam să o sperii. Totul a fost atât de brusc în cât nici eu nu realizasem că o luasem de mână,până nu am văzut asta.
Ochii mei s-au întâlnit cu ai ei iar privirea mea stătea nemișcată asupra ei. Mi-aș dori să o placă toată lumea,însă.. eu eram motivul pentru asta.

Vreau să cred că ura nu este creată de oameni..

Când ele au plecat,vocea ei părea tistă. Când m-a tras de braț pentru a mă întreba asta credeam că nu va înțelege greșit. A deranjat-o ceea ce am spus însă,tot ceea ce puteam face este ca ea să stea mai departe de mine,mă poate urî atâta timp cât restul o plac.
Nu voiam să fiu persoana care aduce în jurul ei doar negativitate.. voiam să o ajut,nu să o îngrop în durere.
Luni voi încerca să vorbesc cu ea,sau să-i las timp? Am nevoie de cineva care să o ajute..

Însă mi-ar fi frică că ar răni-o..
La naiba,la naiba am spus în timp ce am dat cu piciorul în ce am văzut în cale. Mi-am scos cheia din buzunar intrând în casă și aruncând cu ghiozdanul undeva prin cameră.
Sper să fie bine,sper să fie bine. Îmi spuneam de unul singur în cap.
Eram nervos dar nu știam de ce,mă supuneam nervozității cu atâta plăcere în loc să resping totul.

Am oftat,luându-mi un pahar de apă și simțindu-l cum îmi umezește buzele încinse de nervi. De ce a trebuit să înțeleagă greșit..
Singurul gând ce mi-a venit acum în minte a fost să îmi sun prietenul,mi-am scos telefonul din buzunar și am apelat numărul lui,în panică fiindu-mi sufletul.

-Jungkook?
-Mă bucur că mi-ai răspuns,chiar.. aveam nevoie de tine,am spus ușurat auzindu-i vocea.
-Mereu aici pentru tine.
Gândul că el este în orice situație alături de mine mă făcea să cred că prietenia există.
-Vreau o părere..
-O părere..
spune și deja îmi imaginam cum își așează mână peste bărbie.
-Da,în legătură cu A-.. nici nu am apucat să termin numele său că l-a continuat el.
-Aysha,noua colegă..
Râsul lui mă făcea să-mi revina nervi la loc.
-Da,ea.
-Vrei să-mi spui că între voi doi există ceva?
-Nu-Nu,nu înțelege greșit..
-O haide,te cunosc.. o părere despre o ieșire,întâlnire?
Însă l-am întrerupt.
-Ai 15 minute să ajungi la mine,am spus și am închis telefonul.
Am tras aer în piept încercând să mă calmez și intrând în baie pentru a-mi face un duș,relxandu-mi orice stres.
Când eram destul de relaxat,soneria s-a auzit insistent. Ieșind din baie în prosop și coborând să-i deschid ușa.
Am deschis ușa și ochii lui au coborât de la ochii la zona unde eram sigur ca avea să-mi spuna ceva..
-Te credeam mai mic.. a spus râzând.
-Lucrurile nu sunt ceea ce par,acum intră că este destul de frig.
-Se vede,mi-a spus-o rapid și intrând pe lângă mine ca un fulger,știind că o să-i dau o palmă peste umăr. 

Râsul lui era chiar bun pentru a-mi liniști gândurile,chiar îmi era un prieten care îmi poate aduce soarele și îmi poate alunga norii.
S-a așezat pe canapea privindu-mă din cap până în picioare,râzând.

-De ce razi.. am spus-o cu ochii mici,știind ce avea să-mi spună.

-Domnișorul Jeon are probleme cu fetele,asta este o zi destul de importantă pentru mine. Frecându-și mâinile și trăgându-mi cu ochiul.

-Ești un țicnit,ți-am mai spus asta până acum? 

-Oh,de multe ori,scumpule. Trăgându-mi cu ochiul apoi așezându-se confortabil pe canapea și auzind vocea lui din nou. Deci,cu ce să te ajut?

Am scos telefonul arătându-i o poză cu Aysha,el mărind ochii la ea și râzând ușor într-o parte a guri,ridicând ochii la mine și cu buzele tremurând spune:

-Este frumoasă,Jeon.. 

-Știi măcar cine este? am spus cu mâinile în sold,ca o bătrână.

-Sort-ta? 

-Nu,dementule.. uitându-mă la poza din telefonul său. Ai schimbat poza.. 

Când văzut-o pe Aysha,a zâmbit aproape aceeași reacție.

-Da,și mai frumoasă.. 

-Oprește-te doar la frumoasă. Ea este Aysha.

-Mi-am dat seama,chiar are un nume și o frumusețe aparte,a spus dându-mi telefonul înapoi. M-am uitat la el de parcă voiam să-l omor. 

-Ușor,ușor.. nu te uita la mine ca un criminal,este a ta. Nu vreau ură în prietenia noastră din cauza unei fete,prietenia înseamnă frăție. 

Am dat din cap zâmbind. Apoi m-am așezat lângă el și uitându-mă la el.

-Spune-mi că poți să-mi afli mai multe despre familia ei. Uitându-mă cu ochii de cățeluș la el.

-Dar de ce vrei să fac una ca asta? mi-a răspuns puțin speriat dar mai mult curios de situație. Nu mi-ai cerut asta până acum.

-Este diferit,te rog.   

Stătea pe gânduri,nu știa dacă ar putea trece limitele pentru a mă ajuta sau dacă ar trebui să și încalce pe regulile lui. Fiecare lucru are un sacrficiu fie că-l vedem sau nu..