Totul a inceput când eram cu 2 baieți , cu care mă jucam până seara mereu.
Intr-o seară , când am venit de la joacă , m-am intâlnit cu un bătrân palid la față.
-Fiule , mă poți ajuta să trec strada ?
-Desigur , domnule !
După ce l-am trecut strada , s-a facut nevăzut.Am ajuns acasă. Mama se uită la mine speriată și spune:
-Te-am văzut pe geam.De ce ai vorbit singur ? Ai mai trecut și strada o data și apoi te-ai intors ? Ce ai pățit ?Deodată, la fereastră, apare acel bătrân și imi face semn. Arăt cu disperate in direcția bătrânului.
- Mamă ! Uită-te ! E bătrânul cu care am vorbit și pe care l-am trecut strada ! Nu sunt nebun ! Vezi ?! Vezi ?!
Cu o expresie neutră pe față, mama iși ia geanta, scoate cheia mașinii și spune:
- Nu e nimeni acolo. Mergem la spital.Acum.
-Dar..
-Am.Spus.Acum. 😶
