Rai pentru Păcătoși

Capitolul 41

Shyvana

Seara asta e mai stresantă decât oricare alta până acum. Pentru că asta e seara decisivă pentru relația mea. Și sunt perfect conștientă de felul în care se va termina.

Deși în sufletul meu se dă un adevărat război, nu las lucrul acesta să se vadă. Mă îmbrac la fel de obraznic ca de obicei, încercând să subliniez faptul că, în aparență, mă simt de-a dreptul minunat.

Îmbrac un costum negru, din două piese. Sutienul este alcătuit dintr-o plasă care lasă aproape totul la vedere, brodată cu trandafiri din loc în loc. Dintre cele două cupe, două lanțuri argintii îmi încadrează sânii, fiind prinse de bretelele sutienului.

Lenjeria e la fel de generoasă, lăsând și ea mult la vedere, anumite părți de piele fiind acoperite de câte o broderie cu trandafiri. În partea din față, un lanț la fel de argintiu accentuează indecența ținutei mele.

Și bineînțeles că nu se putea să nu îmi iau veșnicii pantofi negrii, ilegal de sexy și criminal de aducători de bani.

O să încerc să mă comport cât mai normal posibil. Nu vreau să mă dau de gol. Nici pe mine și nici pe Draven.

Tresar atunci când ușa de la intrare se deschide și nu mă relaxez deloc atunci când, în reflexia oglinzii, îl văd pe Draven intrând. Încerc să fac pe dura, deși știu prea bine că nu am cu cine. Draven mă cunoaște așa cum își cunoaște propria persoană.

— Nu face pe viteaza cu mine, Shyvana! Știu că nu ești atât de calmă pe cât încerci să pari în fața mea.

Oftez abătută. Umerii îmi cad, înfrânți. Are dreptate. Nu am cum să par vitează în fața lui, mai ales că el mă cunoaște prea bine și cunoaște în detaliu tot ceea ce urmează să se întâmple în seara asta.

— Mă tem, okay? zic în timp ce mă întorc cu fața spre el. Nu știu ce urmează și îmi e frică de modul în care s-ar putea finaliza seara asta.

— Crezi că nu știu? Crezi că ești singura care nu își găsește locul în seara asta? Nici mie nu îmi place atmosfera tensionată pe care o resimt în seara asta. Doar că nu prea mai avem de ales acum. Ne-am băgat în asta, așa că trebuie să ne ducem mai departe. Până la capăt.

— Nu te sperie faptul că există o șansă să îl pierdem pe Kassadin? Nu la mod propriu, dar totuși...

— Sunt absolut îngrozit de ideea asta. Însă, într-o oarecare măsură, știu că facem ceea ce trebuia de mult timp făcut.

Are dreptate. Chestia asta trebuia făcută. Însă oare chiar trebuia să fim noi cei care se ocupă? E chiar ideea salvatoare să luăm justiția și dreptatea în propriile mâini?

— Încearcă să te comporți normal, mă sfătuiește Draven. Nu-l lăsa să bănuiască faptul că urmează să se întâmple ceva.

Dau din cap aprobator. Trebuie să reușesc să îmi păstrez calmul, altfel o să năruiesc totul. Și nu îmi doresc asta.

— Acum hai, pregătește-te! Ești următoarea la scenă!

Zicând asta, Draven părăsește vestiarul, lăsându-mă singură, alături de gândurile mele.

Trag aer adânc în piept, pregătindu-mă din toate punctele de vedere pentru ceea ce urmează să se întâmple.

Ies din vestiar câteva minute mai târziu și mă îndrept spre partea din față a clubului. Trebuie să trec la muncă. De altfel, de asta sunt aici. Să fac niște bărbați excitați să-și arunce toți banii la picioarele mele, fără să se gândească de două ori.