Capitolul 15

132 17 6
                                    

Era chiar ERIK?! Trebuia sa fie mort...mda,bine zis,trebuia.Eram sigura ca purta o vesta anti-glont iar pentru sange a folosit niste pungi cu lichid rosu.Firar el sa fie de inteligent!
Ce am făcut rau ca sa am doi parinti agenti?Mai bine eram o tocilara care la bătrâneţe avea multe pisici si nu făcea altceva decat sa croseteze.Trebuie sa aflu cat mai repede ce se intampla,dar pur si simplu parca nu mai pot.Sunt băgată in ceata din ce in ce mai rau cand dau de un indiciu.
Dupa ce au plecat m-am îndreptat catre camera mea.Am infascat telefonul si am sunato cat ai zice peste pe Ava.I-am povestit ce am auzit.Nu le venea nici lor ca Dave face asta.
-Am pofta de un mar! spun landu-mi din sertarul noptierei un pistol in caz de ceva, urmand sa cobor.
-Mai,mai,mai!Se pare ca avem pe cineva care trage cu urechea! spune Dave tragandu-mi o privire fulgeratoare.
-Ce?Nu am nicio idee despre ce vorbesti! spun indreptandu-ma catre fructiera de pe masa.
Nu am apucat sa iau mărul in mana ca am si simtit cum Dave ma pune la.perete tinandu-mi mâinile ca nu cumva sa scap.
-Nu te face ca nu stii!Stiu bine ca tu ai fost sub birou cand am vorbit cu Erik. Te-am vazut in oglinda de langa.
Cum dracu nu am vazut oglinda?Firar ea sa fie de oglinda.O sa o sparg cu prima ocazie.
-De ce? De ce imi faci asta?Stiam eu ca nu trebuia sa fiu cu un tip care abia il cunoscusem!
-La dracu! spune Dave dand cu pumnul in perete apoi imi da drumul si la cealaltă mana,facand un pas inapoi.Alice,eu te iubesc insa
-Însa ce ,Dave?Stiu ca treaba ta e sa ma faci să sufei.Stiu ca trebuie sa mor .Asa ca FAO!ACUM!HAIDE!Macar o sa scap de viasta asta de cacao si de Erik care m-ar omora in chinuri!

Baga mana sub bluza,landu-mi pistolul.De unde ştie ca il aveam acolo?Il indreapta spre capul meu pregatindu-se sa tragă.Stiu ca nu o putea face.Sau ma înşel?Ma iubeşte, tocmai ce mi-a spuso.Inchis ochii,o lacrima făcându-şi aparitia pe pielea mea fina,aşteptând contactul cu glontul rece.
-Nu pot!Nu pot sa fac asta!De ce trebuie sa fi asa?Asa de puternica in momentul asta cand pistolul e îndreptat catre tine,si totusi tu nu scoţi nici o fărâmă de frica la iveala.Te iubesc!Cand am fost impreuna cu tine, nu simţeam nimic.M-am jucat cu tine ca o păpuşă.M-am inselat.Esti mult mai mult de atat.Cand am plecat,am simtit cum o bucată din inima mea sa rupt.Eram pe dinafara mereu fara tine.Tu,tu mai făcut sa aflu ce e dragostea cu adevarat. Te rog,iartă-mă! spune Dave lăsând la iveala lacrimile care se acumulau in colturile ochiilor, vrând sa îşi faca aparitia.
L-am iertat!Nu stiu cum,dar am făcuto!Fara sa imi dau seama ca in momentul de fata inima a preluat conducerea, mi-am zdrobit buzele de ale lui.Era atat de frumos.Era un drog.Un drog liniştitor pe care as fi vrut sa il consum in fiecare zi.
-Dave,vreau sa stiu totul!
Ne-am aşezat pe canapeaua rosie din mica sufragerie,Dave pregatindu-se sa imi zică.
-In urma cu 16 ani tatăl lui Erik a dat o petrecere.A fost invitata si mama ta.S-au îmbătat ca porcii si si-au traşi Dupa o luna mai ca ta a aflat ca e insarcinata cu tine.Tatăl lui Erik e si tatăl tau.Nimic din ce ti-a spus el nu date adevarat. El vrea sa te omoare deoarece ultimile cuvinte a bărbatului au fost,, Jur ca (,) copilul tau ca muri la o varsta frageda.Nu am vrut si nici nu vreau acest copil.Nu merita sa traiasca dintr-o prostie făcuta la beţie.",asa ca fisu vrea sa ii îndeplinească aceste cuvinte.
Am ramas cu gura căscată Acum se leagă totu.Cum a putut ca mama sa imi ascundă asta? Mi-am adus aminte ca am vazut in pivniţă mai multe fotografii cu un bărbat cunoscut.Am coborât scările in fuga,la fiecare pas mai ca eram sa cad,urmata de Dave.
-Dave, traieste!El trăieşte Nu e mort!
-Ce? spune Dave fiind nedumerit la cine ma refer.
-Tatăl meu si a lui Erik este Tom.El traieste, Dave!S-a dat drept alt om atatia ani!Mama este acum cu el ,iar Ryan,Ryan este fiul lui.

Dar de ce sta mama cu el daca ma urăşte?Stai...mama nu ştie ca e el!
-Mama! tip agitandu-ma si mergând prin toata camera mai repede decat un jaguar care aleargă dupa hrana lui.
Un ciocănit se aude in usa de la intrare,urmand de sunetul unor bucăţi de sticla sparte.Am urcat si am vazut cu mii de cioburi erau împrăştiate pe jos.Ridic privirea si vad cum o silueta sta in usa.Era prea intuneric ca sa vad cine este,dar se pare ca Dave ştia cine este.
-Tu?! mârâie Dave la persoana rezemată de usa.

Wow...856 de cuvinte.Cel mai lung capitol de pana acum.
Mulţumesc pentru cele 654 de vizualizari si 42 de voturi .Stiu ca e putin,am dar sper sa cresc cat mai mult cu ajutorul vostru.
Nu uitaţi sa citiţi si cealaltă carte a mea Katelyn.
P.S:Scuzaţi greselile

NEPOPULARIIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum