Kaira

Capitolul 16

Sunt la liceu deja de trei ore și deja nu mai suport, afară a început să ploua,bine măcar că am avut inspirația să vin cu mașina în loc de motor, măcar atât. După marea știre cu mine de ieri, dimineața m-am trezit cu multiple apeluri de la Alec, Oliver și Marco, surprinzător a fost că nu am avut nici măcar un apel sau mesaj de la mama si tata. Oricum nu mă așteptam la un prea mare interes din partea lor față de fiica rătăcitoare.

- Hei castravecior! La ce te tot gândești. aruncă Zaidan cu un cartof în mine atrăgându-mi atenția.

-Care e faza cu tine și poreclere astea dubioase? mă strâmb la el.

-Fac parte din șarmul meu, îmi raspunde mândru.

Soraia își dă ochii peste cap când îl aude și începe să râdă. 

-Recunoaște iubito, așa te-am atras, îi face cu ochiul brunetei.

-Da gogoșel așa e. 

-Gogoșel?! se arată stupefiat blondu. Iubito sunt o ciocolată în adevăratul sens, nu vezi ce pătrățele am? își ridică tricoul ca dovadă a cuvintele sale. 

-Mânănc Zaidan!! mă prefac revoltată, trage tricoul ăla bine pe tine înainte să încep să îți număr  coastele, rahiticule.

Eu cu Soraia începem să râdem când observăm fața șocată a blondului.

-Sunteți dereglate rău!! bombăne blondul ca după să ne ignore.

Cineva se pune lângă mine, nu îi acord atenți, dar după fața fericită a blondului îmi dau seama cine poate fi acea persoana. Mă mir cum de s-a mai deranjat să vină la liceu cănd mai avem doar două ore și terminăm.

-Bine că ai venit frate, să nu mă mai lași niciodată cu astea două!

-De ce? îl întreabă și începe să se servească din crispy-urile mele, eu încruntându-mă.

- Sor-ta mă face gogoașă, nebuna asta laltă mă face rahitic când eu sunt o piesa de băiat. îsi ridică mâinile în aer revoltat.

West începe să râdă când îl aude, ca după să îmi mai fure un crispy. Deja e la al trei-le, chiar le-am numărat. Îi dau peste mână când văd că se întinde să mai ia unul, se întoarce spre mine ofensat, zici că era farfuria lui.

-Pot să știu și eu ce ai?

-Eu am ceva? Te servești din farfuria mea parcă ar fi a ta! îi zic eu revoltată. Dacă ești așa copt de foame du-te să îți iei.

- Uite că eu vreau să iau de la tine sălbatico. îmi raspunde cu ditamai ranjetu pe buze, băiatul asta o să mă omoare într-o zi.

-Salbatică?! Brunetule, nu știi vorba aia? Mâncarea, mașina și femeia nu se împart.

-Da, corect! îmi dă Zaidan dreptate.

Brunetu doar își dă ochii peste cap neafectat de discutia noastra. Își focuseaza atenția pe telefonul său ignorându-ne, începe să tasteze tot mai nervos și să se încrunte tot mai tare.

-Care e treaba frate? 

-Josh are nevoie de noi la pistă diseară, se pare că au aparut niște probleme. Unul dintre idioții de aseară se pare că ne-a vândut.

Zice nervos, după care își trece o mână prin păr ciufulindu-l puțin. De ce trebuie să fie așa atrăgător idiotul ăsta, e așa frustrant.

-Tu ce faci diseară ? îmi atrage Soraia atenția.

-Nu știu, probabil pe acasa, treci pe la mine? 

-Nu! raspunde West în locul ei, iar eu ridic o spranceană în semn de întrebare. Soraia vine cu noi. îmi transmite hotărât brunetu.