cap 1: Alec

79 7 0
                                    

medie Alec.

- haide, haide

     Îi aud pe toți cum strigă. Mă ridic și mă feresc, dându-i una între coaste. Îmi prinde brațul și mă dă peste cap, căzând brutal pe podea.

- hai păpușă, doar atâta poți?

    Zice bărbatul din fața mea și începe să rânjească. Mă ridic de pe podea în genunchi și acesta imediat îmi dă un picior în maxilar, făcându-mă una cu podeaua. El întoarcându-se cu spatele la mine și ridicând mâinile în sus în semn de victorie, țipând la mulțimea din sală care îl huduia. Îmi adun toată forţa de a mă ridica si încercând să mă restabilesc pe picioare, mulțimea începe să ţipe si mai tare când observă că am revenit în joc, făcându-l pe bărbat să se întoarcă surprins către mine. Îi fac cu ochiul și îl prind de după gât cu ambele mâini și îi dau de 2 ori cât pot de tare cu genunchiul în stomac şi căzând jos.
     Mă dau mai în spate, pentru al putea vedea mai bine si remarc că scuipă sânge privindu-mă temător. Îi trimit un pupic și îi zâmbesc drăcește, apropindu-mă de el cu o viteză și dându-i un pumn în față, căzând lat pe spate.
     Aștept câteva secunde să văd dacă se mai ridica și mă apropii de el. Văzând că este inconștient zâmbesc subtil și ridic mâinile în sus în semn de victorie.

- DAAA!!! ridicând mâinile în sus

     Țip cât pot de tare, făcând ca mulțimea să strige o dată cu mine. După câteva minute bune, după ce mi s-a anunțat victoria şi după ce bărbatul cu care am luptat a fost luat din ring pe targa, mă retrag în liniste luându-mi banii si plecând în vestiar.

- bravo băieteee!!

     Îl aud pe bătrân cum strigă imediat ce intră pe ușă, mă apucă de umeri și mă scutură fiind mândru de mine. Dacă nu era el, nu as fi ajuns aici. Îmi e "mentor" că sa zic așa şi cel mai bun prieten al bunicului meu, venea mereu pe la noi.
     De când eram mic băteam copii care mă enervau și el a văzut asta, așa că m-a luat cu el într-o zi și m-a dus într-o clădire, unde am intrat văzând un ring în mijlocul sălii. Mi-a pus mâna pe umăr si mi-a arătat cu degetul către ring și zicându-mi că de acum înainte, singurul loc unde pot să bat pe cineva fără să am vreo problemă, va fi aici.

- a fost o nimica toată, se putea și mai bine. și iau tricoul din ghiozdan.

     Îmi trag tricoul peste cap și scâncesc ușor din cauza vânătăilor pe care le-am căpătat de la adversar. Mă apropii de singura oglindă din încăpere pentru a vedea cât de rău arăt. Observ o tăietură pe obrazc, cred că atunci când mi-a dat cu piciorul în faţă, pufnesc ușor nemulțumit și mă așez pe bancă.
     Îl privesc pe bătrân cum își înnumără banii, cu un zâmbet șiret pe față şi cu o privire arogantă. Îmi dau ochii peste cap și mă încalț.

- mai mult decât data trecută. Ești o mașină de făcut bani băiete. apropindu-se de mine rapid

     Scutârand banii prin fața mea și râzând. Îi arunc un zâmbet aşa la vrăjeală, fiind stors de energie si încercând să-l ignor. Mă ridic într-nu final alene de pe bancă, îmi iau ghiozdanul de pe jos şi ies pe uşă.

- să-l saluți pe buni-

     Nu mai apuc să îl aud că închid uşa în urma mea si mă îndrept către iesire. Văd că încă mai sunt oameni pe aici care vorbesc diverse subiecte, îi ocolesc pe toți subtil, fără a vrea să am vreo interactiune cu ei. Mă îndrept către motorul meu care mă aştepta în faţa clădiri, îmi pun casca, îmi aşez mai bine ghiozdanul în spinare si o pornesc spre casă.
     După o juma' de oră de mers, ajung într-un final în fața casei.

- 2:13 pufnesc pe nas obosit.

     Uitându-mă la ceas și așteptând să se deschide porțile. Bag motorul în garaj și întru în liniște în casa, pentru a nu trezi pe nimeni. Aprind lanterna de la telefon, nevrând să aprind becurile pentru a nu da de înţeles că am ajuns si îmi luminez drumul până la bucătărie cu bliţul. O data ce am intrat în bucătărie, închid uşa în urma mea şi aprind becul, întorcându-mă faţa către frigider şi tresar speriat când îl zăresc pe bunicul stând pe scaun, în fața mea.

- drace, ce m-ai speriat. abținundu-mă să nu țip.

     Mă răstesc la el speriat şi îmi duc mâna la inimă crezând că o să fac un atac de inimă.

- la ora asta se vine? facandu-mi semn către ceasul de la mana lui.

     Ridicandu-se de pe scaun și îndreptându-se către frigider privindu-mă plictisit.

- mda, meciul a durat mai mult de cat mă așteptam.

     Şi mă așez pe scaun lăsându-mă epuizat pe spătar. Bunicul mă ia prin surprindere si îmi aruncă o sticlă de apă, prizând-o din instinct de a mă feri dar totuşi reusind să mă lovească cu dopul în buză. Îi arunc o privire supărătoare în timp ce desfac sticla si încep să beau din ea.

- l-ai bătut?

     Punându-si mâinile în sân și așteptând să îi răspund. Îi fac semn cu degetul să aştepte mai întâi să termin de băut apa si după care să-i răspund.

- nici nu ai idee.

     Zic cu o mandrie după ce termin de băut, stergându-mă la gură de apa care a dat putin pe dinafară şi primind un mic zâmbet de la el.

- așa te vreau.

     Bătându-mă ușor pe umăr în timp ce iese din bucătărie si lăsându-mă singur. M-a crescut încă de mic, după ce părinți mei au murit când aveam 2 ani, și nu la mult timp s-a prăpădit si bunica când avem vreo 7 ani. Am mai rămas doar noi doi, crescându-mă cum a putut el mai bine și s-a descurcat de minune, chiar dacă ia fost destul de greu. O fi el cel unul dintre cei mai periculosi oameni ai mafiei dar cu mine s-a comportat exemplar și foarte iubitor, grijuliu, înțelegător și autoritar când trebuia bineînţeles.
     Am mai stat câteva minute în bucătărie privind în gol si încercând să îmi gloesc minte de tot ce s-a întâmplat azi. Mă ridic într-un final de pe scaun și mă îndrept către camera mea, urcând cu greu scările, ajung în camera mea si încep să mă dezbrac alene în timp ce mă îndrept către duş.
     Dau drumul la apa rece, lăsând-o să-mi răcească rănile care îmi ardeau întregul corp. După 10 minute ies din duş si îmi iau maieul pe mine cu boxeri. Îmi usuc parul cu prosopul în timp ce intru în dormitor, îndreptându-mă către pachetul de ţigări de pe măsuţa de lângă gem. Arunc prosopul pe undeva prin cameră si îmi aprin tigara. Îmi întorc privirea către gem, uitându-mă cum se pierde orasul în întuneric si trăgând din tigară, expirând relaxat tot fumul pe care îl inhalasem.

Unul împotriva celuilaltUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum