My young teacher \Yoonmin\

💜20💜

Săptămâna a trecut parțial rapid, iar acum este al doilea weekend de atunci. Nu mai sunt pedepsit nici de Hobi, nici de Yoongi.

În prezent mă aflu în parcul de lângă școală. Mă plimb cu Yoongi și o vată de zahăr roz pe care mi-a luat-o el.
Yg: O să vomiți de la atâta zahăr.
Jm: Nu contează. Tu ești mai dulce ca vata asta și nu am vomitat.

Noi chicotim cât înaintăm pe aleile parcului.
Jm: Mă gândeam...Pot dormi la tine?
Yg: Sigur. Nu văd de ce nu. Dacă Hoseok te lasă...
Jm: Stai că îl sun!

Iar eu nu mai stau pe gânduri și scot telefonul din buzunar și apelez persoana care trebuia să mă lase, iar el răspunde parțial repede
Jm: Oh. Bună Hobi hyung.
Jh: Bună Jimin. Ce s-a întâmplat?
Jm: Știi... Pot dormi la cineva?
Jh: Sigur. La cine?
Jm: La Tae. Știi că mna. Trece printr-o perioadă mai grea.
Jh: Sigur. Să îi spui și din partea mea să fie puternic.
Jm: Dada. Pa.

Iar eu închid fără să îl las să mai zică ceva, apoi bag telefonul in buzunar și sar în brațele lui Yoongi. El mă prinde de coapse pentru a nu cădea, iar eu îmi pun mâinile pe după gâtul lui și mă uit în ai săi ochi negri dar cu atâtea sentimente. Ochii săi care par reci dar ascund atâta iubire și durere.
Yg: Am crezut că ești mai greu.
Jm:Scuze dar sunt așa bucuros. Nu am avut cum să nu îți sar în brațe. Mă lasă. Chiar dacă l-am mințit... Stai. Tocmai ai spus indirect că mă credeai gras?
Yg: Nuuu. Am spus că nush. Credeam că ești puțin mai greu. La vârsta ta... Mna. Înțelegi tu.
Jm: Bine, bine. Să zicem că te cred.

Eu cobor din brațele lui și îl iau de mână.
Yg: Mergem la mine acum?
Jm: Da. Sunt obosit. Dar... Nu am haine la mine de schimb.
Yg: Nu e problemă. Îți dau eu.
Jm: Mersi.

După câteva minute, ajungem la acea casă alba care acum era a lui. Nu a lor. Doar a lui.
Yg: Fă-te comod.

Fac întocmai și, fiind vineri, aveam ghiozdanul la mine pe care îl arunc pe canapea și eu lângă ghiozdanul meu negru.
Jm: Sunt așa obosit.
Yg: Poți să mergi în camera ta să te culci.
Jm: Bine.

Nu mai spun nimic, doar merg sus în cameră și imi arujc ghiozdanul lângă pat, apoi fug în baie. Îmi arunc hainele pe jos înainte să mă bag în cadă. Aveam de gând să îmi fac o baie fierbinte înainte de a mă culca.

Dau drumul la apa nu prea caldă dar nici prea rece pentru mine apoi pun spumant de baie și sare de mare. Pun și o bombă de baie. Știu că sunt multe dar ador spuma. Abia apoi mă bag și eu în apă.

Eram așa obosit că abia îmi tineam ochii deschiși iar apa caldă îmi dădea o stare se somnolență mai mare.

După aproximativ o oră în care m-am bălăcit singurel pe acolo, m-am ridicat și am ieșit din apă.
Jm: Yoongi hyung. Unde găsesc un prosop?

Acesta deschide ușa fără rușine și apoi merge la un sertar și scoate un prosop alb curat. Eu doar mă ascund pe după ușa pe care o trag ușor.
Yg: Rușinos mic. Ți-am pregătit haine pe pat. Eu merg jos că în curând vin persoane la meditații.
Jm: Nu sunt rușinos. Și mersi pentru haine și prosop.

Yoongi mă sărută pe frunte și apoi pleacă. Eu mă sterg cu un prosop pe corp, apoi cu altul pe păr iar altul mi-l pun în jurul taliei. Mă duc în cameră și mă îmbrac cu un tricou de a lui Yoongi care îmi venea până sub coapse, așa că nu îmi iau și pantaloni. Împachetează restul hainelor, iar pe ale mele le pun înapoi în ghiozdan. Le voi pune acasă la spălat. După ce pun hainele lui Yoongi înapoi în dulap iar pe ale mele în ghiozdan, ies încet din cameră și cobor în living deoarece îmi era foame. Nu voiam să cotrobăi pe acolo de capul meu. Îl caut pe Yoongi în camerele de la parter până îl găsesc. Am uitat complet că nu e singur. Roșesc încremenit la imaginea din fața mea. Sau mai bine spus, eu eram imaginea lor. Cel Mare se ridică din ele scaun și mă iau în brațe pe sus până înapoi în living unde mă pune pe canapea.
Yg: Ce e cu tine așa dezbrăcat pe aici? Dacă eram singuri, puteai umbla și gol.

Roșeața mea era evidenta pe fața mea mai ceva că racul.
Yg: Unde îți sunt pantalonii?
Jm: Îmi era cald... Și oricum tricoul mă acoperă bine.
Yg: Of. Data viitoare fi mai atent.
Jm: Bine... Apropo. Te căutam că îmi e foame.
Yg: Ai mâncare pe masă. Hai. Fuguța apoi la somn.

Eu încuviințez din cap, apoi fug în bucătărie unde mănânc ramenul facut de Yoongi. Încă e cald așa că e numai bun, iar când termin, spăl farfuria și o iau către cameră, iar când ajung acolo, mă bag sub pătura și adorm.

Câteva ore mai târziu, mă trezesc tresărind când simt o mână care îmi mângâie obrazul.
Yg: Am terminat cu meditațiile.
Jm: Mhm.
Yg: Știi... Aveai tricoul tras până pe piept.

El chicotește iar eu mă ridică în fund.
Jm: Hm? Ce? Oricum... Adică mna.
Yg: Stai liniștit. Nu m-am uitat. Pe lângă asta ai boxeri, uituc mic.
Jm: Agh. Dormeam așa bine. Oricum... Au pus întrebări?
Yg: Nu prea. M-au întrebat dacă ești iubitul meu.
Jm: Oh...
Yg: Nu te superi... Nu? Le-am spus că ești fratele meu mai mic... Nu vreau să intrăm în belele.
Jm: Te ințeleg. Nu mă supăr. Stai liniștit.

Noi zambim apoi Yoongi începe să mă gâdile.
Jm: Gata Yoongi-ah. Nu mai am aer.

El se oprește apoi se uită la mine.
Jm: Yoongi? Știi... În seara in care am venit la tine... Am avut un vis. Înainte să vin, am visat că ai venit la noi acasă și Hobi a fost de acord cu relația noastră iar lumea era de partea noastră și-
Yg: Puiuț. Gata. Hobi va înțelege iar gura lumii nu e importană. Contează ce simțim noi, iar eu simt că sunt fericit cu tine.
Jm: Mersi Yoongi... Și eu sunt fericit cu tine dar îmi e frică de ce o să creadă alții. Adică sunt 12 ani între noi. Poți ajunge nu doar concediat. Ci și la poliție.
Yg: Stiu dar avem grijă. Bun?
Jm: Dar Jungkook știe... Sun-Hi la fel. TaeTae la fel... Tae nu cred ca spune, Jungkook  nu e așa nesimțit dar Sun-Hi? Sau clasa? Sau nu știu... Un pas greșit și.. S-a dus tot.
Yg: Totul va fi bine? Bun? Deocamdată suntem împreună dar iesim doar la plimbări, dormi la mine și doar pupici pe frunte și obraz. Nu te-am atins în alt mod sau sărutat sau altele. Am răbdare.
Jm: Mulțumesc!
Yg: Oricând pitic. Să știi că mă ai lângă tine. Mereu.

Acesta mă sărută pe frunte, apoi ne întindem și adormim la scurt timp îmbrățișați.

Va urma... 💜

ℕ𝕖𝕔𝕠𝕣𝕖𝕔𝕥𝕒𝕥