Ura sau iubire?

Sarbatoare cu peripetii

Sunt de cateva saptamini aici si deja simt lucruri care nu leam mai simtit nicio data.Cand il vad,il simt sau trece pe langa mine imi bate inima,ma mir ca nu imi sare din piept.Urasc acest sentiment,nu mam indragostit de nimeni,nicio data,nu stiu aceste sentimente si sper sa plece asa cum au si venit.
(L)-Nu vrei sa vi sa ma ajuti sau vei sta acolo ca o mamaliga.
(V)-Prefer sa stau!
(L)-Daca.......
(V)-Vopsesc eu ouale.
Ii spun eu inainte sa termine de spus cea ce vroia.Presupun ca nu era de bine orcum.
Bine ca mia amintit Larisa ca e Pastele.Am uitat complet.
Imi pun o manusa,pentru ca vopseaua noastra nu trebie sa fie in otet ci doar sa pui pe manusa si sa rotesti oul in mana,nimic mai simplu,pana cand am luat oul.
(V)-Aaaaaaaa!
(L)-Ce ai femeie?Ai fost calcata de motocicleta?
(V)-Nuu,frige!
(L)-Si cum ai vrea sa fie?Ma ocup eu si de oua.Tu chiar nu minti cand spui ca nu te pricepi in bucatarie.Ce o sa se faca viitorul iubit cu tine?
(V)-In primil rand,nu stiu daca va egzista un viitor iubit si in al doilea rind va fi bogat si cu slujitoare care sa gateasca.
Larisa sia dat ochii peste cap.
(L)-Viseaza incontinuare,ca doar cu visatul vei ramane.
(V)-Hei,oamenii au dreptul sa viseze,nu?
Ea doar a chicotit.
Mam dus in living si am dat de o bucata de hartie cu scris pe ea.Dupa cateva secunde de gandire ce o fi cu ea,mi-m adus aminte ca Daimon ma invitat pe mine si pe Larisa la o petrecere de Paste dupa 00:00 noaptea,dupa ce ne intoarcem de la biserica.
***
S-a terminat slujba de la biserica,iar acum ne ducem acasa.Ma duc in camera me si las lumanarea acolo.
Ma duc in bucatarie si Larisa tot acolo finca am promis ca ciognim oua inainte sa plecam la petrecerea de la palat.
Dupa stingem lumanarile si plecam de acasa.
In 20 de minute ajungem la palat.
Intam in auntru si ii vedem pe Daimon cu Adelin in capul scarilor.
(L)-Mergem si noi la ei?
(V)-Sigur!
Ajunsi acolo neam saluta.Nu trcuse mult decand eram acolo ca o fata cu parul castaniu,ochii capriu si rochiie neagra a venit langa Daimon,sarutandul.
Ura simntam in acel moment,doar ura.Dar nu trebuia sa simnt asta,trebuia sa nu imi pese.Doar mam comportat asa,dar sentimentele mele erau altele.
(Fata)-Ma duc sa mai imi pun suc.
Se vedea ca paharul ei era jumatate golit,iar ea vrea si il umple?
Cand a trcut pe langa mine s-a prefacut ca se impidica si a varsat tot sucul pe mine.Vicleana!
(Fata)-Scuze.
Eu ma uitam urat la ea,iar ea zambea victorios dar s-a sters zambetul cand Daimon s-a ratoit la ea.
(D)-Elena!!!!
Ia zis numele pe un ton nervos,iar ea a plecat.
(L)-Victo,hai sa mergem sa ne plambam!
Eu am dat afirmativ din cap.
(A)-Vin si eu.
(D)-Si eu.
Asa ca am plecat de la palat toti patru.Mergeam si facem glume.
Cand neam indepartat am vazut o casa in flacari.Neam indreptat de unde venea sursa si cand am vazut care casa era in flacari am incremenit.Era casa mea,toata invaluita intr-o perdea de foc.Miam pus o mana la gur si am inceput sa plang.Casa mea ardea sub privirea mea neputincioasa.Dupa ce miam revenit in puteri ma duc la Larisa,aceasta intelegand ce vroiam sa fac si sa apropiat de mine si ma imbratisa,eu incepand sa plang pe umarul ei.
Dupa cateva minute se indreapta Daimon a venit catre noi si ma ia din bratele Larisei si ma srange la pieptul lui,ma simteam protejata in bratele lui.Dupa cateva minute iam intins mana Larisei,ea intelegan imediat si mia luat mana intre a ei.
(D)-Hade,la palat,ne vom intoarce maine cand se va stinge focul.Veti sta la palat cat veti avea nevoie.
A zis acesta cu o blandete in glas.
Tot drumul Daimon ma tinea in brate,iar Lari de mana.Eram distrusa,nu mai aveam nici chef sa petrec.
Cand am intrat in palat am vazuto pe Elena ca se uita la mine cu ura.Presupun ca era din cauza ca ma tinea Daimon in bratele sale.Ma dus pe mine si Lari in camera lui,de acolo lasinduma doar cu cea mai buna prietena.
(V)-Scuze.
(L)-Pentru?
(V)-Pentru ca daca nu veneai cu mine,acuma lucrurile tale nu erau invaluite de foc.
(L)-Tu te auzi ce spui?
Imi zice acasta ridicanduse din pat si indreptanduse spre mine.
(L)-Pana la urma nu e vina ta ca a luat foc casa si ce aveam asa de important?Hainele le pot cumpara de peste tot.
Si ma lua in brate.
O iubesc asa de mult,nu stiu ce mas face fara ea.E prietena care ma acepta asa cum sunt eu.E genul de prietena care nu te paraseste in momente dificile,din potriva,te incurajaza sa mergi mai departe si sa nu privesti inapoi.Ea e tot ce miam dorit.
Nu ii pasa ca va fi ranita din cauza ca a intrat in joc cu mine.
Acela de a ma razbuna pe el ca mia ucis familia.
Daca eu patesc ceva e in stare sa se certe si sa se bata cu toti vampiri.
*Din perspectiva lui Daimon.*
(D)-Pe cine defineste focul,Adelin?
(A)-Hai sa nu tragem concluzi pripite.
(D)-Nu trag nicio concluzie pripita,ei sunt!
(A)-Poate ai dreptate,pote nu.Daca a fost o teava de gaz defecta?
(D)-O hai pe bune.
Zic eu iritat de raspunsurile lui Adelin.
(D)-In 7 ani de zile nu a luat foc acea casa si s-a gasit acuma?Nu ti se pare suspec totul.
El nu imi raspunse.
*Sfarsitul pespectivei*
Dupa jumatate de ora intra Daimon in camera.In acel moment eu si Lari despartindune din inbatisare.
(D)-Larisa tu dute cu Adelin,Victoria tu ramai aici.
Se indepta catre sifonier si scoase de acolo o bluza de a lui si mia dato mie zicand:
(D)-Baia e numai a ta.
Iau tricoul si ma indrept catre baie.
Imi desfac rochiia si o los sa atina podeaua.Deschi robinetul si los apa calda sa se loveasca de corpul meu.
***
Ma imbrac cu tricoul dat de el si ies din baie.El statea pe balcon.Cand a vazut ca am iesit din baie s-a indreptat catre mine,iar eu am oftat,din cauza a cate mi s-a intamplat azi.
(D)-Poti sa te culci daca vrei.
Imi spune si imi arata patul.Chiar miar prinde bine un somn bun.
Ma invelesc si imi pun capul pe perna cea moale.
***
Soarele palid imi deranjaza somnul.Imi deschid ochii lenesa si vad ca eu stau in bratele lui.Ma simt bine in preajma lui,si sunt foarte fericita ca toata noaptea am stat in brate lui.
Cand ma simti ca miam deschis ochii isi deschide si pe ai lui,iar privirea mea intersectanduse cu ochii lui de un abastru mirific.
(D)-Cum mai esti.
(V)-Bine.
Zic eu cu o tristețe in glas si oftand.
(D)-Se vede!
Zice el ironic.
(D)-Hai sa mananci si dupa mergem la cea ce a mai ramas din casa.
(V)-Nu,nu imi este foame.
(D)-Nu te incapatana!
Imi spune acesta pe un ton amenintator.
(V)-Nu imi spui tu ce sa fac si ce nu sa fac.
(D)-E pentru binele tau.Nu ai mai mancat de asara,o sa ti se faca rau.
(V)-Si sa mi se faca rau.
El a marait nervos.Se pare ca am reusit sa il enervez.
Ma ridic in sezut si ma pregatesc sa ma ridic cand Daimon imi prinde incheietura si matrage inapoi.
(D)-Stai aicia.
Mam pus la loc pe perna cea moale si am oftat.
Dupa cateva minute vine o fata cu parul blond in bucle,ochii albastri si haina de slujitoare cu o tava de mancar in mana.
Mia puso pe o masa la pat.
(V)-Mercy.
Ea s-a utat mirata la mine.Se pare ca in acest palat,eu sunt singura care ia spus mercy.Waw.
Dupa a plecat.Ma uit mai bine ce am in farfuri.Paine unpic rumenita cu gem de visini pe deasupra.Am mancat,dupa a venit Daimon.
(D)-Pana la urma ai mancat?
(V)-Da.A fost foarte bun.
In urma lui veni aceasi servitore si lua masa si tava.
***
Stau in fata bucatii de lemn gros si ars.Dau sa deschid usa cand vocea lui ma opri.
(D)-Lasama pe mine sa intru primul.
El deabia a pus man pe clanta arsa ca a cazut usa,iar el a ramas cu mana in aer.
Mam aptinut cat am putut sa nu
rad.
Nu imi vine sa cred!Casa in care am crescut 8 ani e scrum.Nu mai pot sa ma stapanesc si dau drumul valurilor de lacrim.
Daimon vine langa mine si ma pun capul pe umarul,nu stiu cum dar cand sunt in bratele lui ma simt protejata.
Oftez si zic:
(V)-Nu inteleg?Eu si Larisa am stins lumanarile!Cum s-a intamplat asta?
(D)-Nu stiu!Hai sa ne intoarcem!
Cand am intrat,nea intampinat Elena cu o fata scrbita.
(E)-Ce face javra asta in palat?
(D)-Elena!!I-a luat casa foc,va sta acia pana isi va rezolva problemele!
(E)-What?
(D)-Ce ai auzit!
(E)-Wtf.
Iar Daimon a atintito cu o privire criminala.
Am intrat in camera mea si a Larisei,dar surpriza,iaua pe Larisa de unde nu e!
***
Au tecut 2 ore decand Larisa a disparu cu totul de pe fata pamantulu.Offfff,oare unde ofi?
Mai am un pic si ma pun pe plans daca nu apare.
Aud usa deschizanduse,putin cate putin si o vad pe Larisa intrand.In acel momen un zambet imi lumina fata.
Ma duc la ea si o imbratisez cat de strans pot.
(V)-Pe unde ai fos.
(L)-Sa iti fac o surpiza.
(V)-Ce surpiza?
Intreb eu desprinzanduma din inbratisare.
(L)-Ai sa vezi!
Si mia legat la ochii cu o esarfa.
(V)-Daca o sa ca sau sa ma impedic?
(L)-Nu vei cadea,nici nu tei vei impedica.Ai incedera in mine.
Cand am ajuns,Larisa mia dat esafa jos si am putut sa vad decat surpiza in ceata pentru ca am inceput sa blang.De fericite bine inteles!

Nu sunt mandra chiar de loc de acest capitol,dar de aici lucrurile se complica si capitolele vor fi mai iteresante!O sa pun capitolul urmator la un comentariu despre carte :accept si critici.Si imi cer scuze ca am folosit tematica Pastelui,dar nu aveam alta sarbatoare cu lumanari si cu intrebarea de la ce a pornit focul,ca amndoua au stins lumanarile!
Lectura placuta incontinuare!