Un Câmp de Păpădii - Seria Flori - Volumul 1

CAPITOLUL 5

CÂND O IEI RAZNA

A L E C 

Îmi fugea pământul de sub picioare.

Totul în jurul nostru părea să încetinească, ca și cum toate planetele se aliniau pentru a crea momentul perfect în care să ne pierdem.

Eram scufundat în adâncurile ochilor ei și nici măcar nu aveam nevoie de aer. Părul ei încâlcit printre degetele mele, înroșirea timidă care i-a pătat obrajii palizi, inspirația bruscă care i-a umplut plămânii atunci când am atins-o, modul în care buzele i s-au întredeschis: Toate erau prea mult pentru mine, pentru că se simțeau ca o invitație, și nu fusesem vreodată mai tentat să sărut pe cineva.

Voiam să văd dacă avea gustul la fel de dulce și păcătos cum arăta, dar atunci când m-am aplecat spre ea, telefonul ei a sunat pe masă.

A tresărit, și a întrerupt contactul vizual.

Am fost rupți din trasă, iar magia momentului a dispărut la fel de repede cum a apărut.

Și-a luat telefonul de pe masă și a oprit alarma, ascunzând ecranul de mine, iar gestul m-a făcut să mă încrunt.

Ce putea ascunde la o alarmă?

— M-ai... a început, prinzându-și nenorocita de buză între dinți.

— Încetează, am întrerupt-o, arătând spre buza ei, pe care a eliberat-o imediat.

— M-ai văzut seara trecută?

Aproape că m-am înecat cu cafeaua în timp ce imaginea sfârcurilor ei mi s-a materializat în creier odată cu amintirea. Mi-am dres glasul și m-am fâstâcit în scaun, umflătura din pantalonii mei devenind tot mai proeminentă cu fiecare mișcare pe care o făcea. Mulțumeam tuturor zeilor că masa îmi era scut, pentru că Endellion nu trebuia să știe ce efect avea asupra mea. Nu încă.

Asta primești dacă porți pantaloni de trening.

O parte din mine voia să se joace cu ea puțin, s-o tachineze înainte de a-i oferi răspunsul, dar cealaltă parte – cea rațională – nu voia s-o facă să se simtă jenată în vreun fel de ceea ce se întâmplase seara trecută.

— Da, i-am recunoscut, și a tresărit. Doar pentru că mergeai în somn când te-ai dezbrăcat, și m-am întors cu spatele cât de repede am putut. N-am văzut prea multe, stai liniștită, am explicat.

Și-a strâns brațele în jurul taliei, degetele ei afundându-se brutal în pielea moale, iar buzele au început să-i tremure, și a clipit mai mult decât era nevoie.

Oh, peste cadavrul meu, păpușă!

— Ești frumoasă, mi-a scăpat printre buze înainte să mă gândesc de două ori.

A tresărit și și-a ridicat privirea către mine, tremuratul risipindu-se încet în timp ce și-a scos unghiile din carne.

— Nu vorbești serios, a clătinat din cap, apoi s-a ridicat și a dus farfuria la chiuvetă.

Eram în spatele ei înainte de a mă gândi la consecințele acțiunilor mele, și am prins blatul în palme de o parte și de cealaltă a ei. I-am inhalat mirosul, închizând ochii o secundă. Mentă, puțin alcool și căpșuni. A tresărit când am presat-o de marginea chiuvetei, iar respirația i s-a tăiat atunci când m-am aplecat să-i vorbesc în ureche.