Un Câmp de Păpădii - Seria Flori - Volumul 1

CAPITOLUL 19

PE ARIPILE MUZICII

A L E C

Am dus-o înapoi la cămin după amiază să se schimbe și să se pregătească pentru concert.

Mă foiam dintr-o parte în alta în apartament, atât de agitat încât mi-era teamă că urma să las o gaură în parchet, îmbrăcat în jeanși și un tricou cu Tribe, numărând secundele până aveam s-o revăd.

Eram un obsedat, iar absența ei nu făcea decât să accentueze cât de adânc căzusem, când de tare mă îndrăgostisem.

Am dat pe gât două shoturi de espresso chiar înainte să-mi sune alarma, anunțându-mă că era timpul să plec și s-o iau de la cămin.

Mi-am luat cheile de pe etajeră și geaca de piele din cuier, apoi am plecat în grabă, fără pic de răbdare rămasă în mine.

I-am trimis mesaj când am ajuns în parcare, apoi am coborât din mașină și am aprins o țigară, rezemându-mă de portiera pasagerului în timp ce am așteptat-o.

Aerul mi s-a blocat în gât atunci când am văzut ieșind pe ușile clădirii. Gura mi s-a deschis uimită în timp ce m-am holbat la ea cu o fascinație ieșită din comun, ochii fiindu-mi fixați pe mersul ei.

Purta o pereche de bocanci cu toc gros, suficient de înalți să-i ofere câțiva centimetri în plus, dar nu suficient s-o incomodeze în vreun fel, dresuri negre, pantaloni scurți cu talie înaltă, și un tricou cu Tribe similar cu al meu, doar că al ei era tăiat sub sâni și îi cădea pe un umăr, lăsând la vedere breteaua bustierei din dantelă pe care o avea dedesubt.

Își prinsese jumătate de păr într-o coadă înaltă, în timp ce restul îi cădea pe spate în bucle lejere, iar câteva șuvițe lungi îi încadrau chipul.

Încercase să-și acopere semnele de pe gât cu corector, dar tot se observau dacă te uitai atent la ea. Se machiase din nou, însă mai puțin decât data trecută, cu fard maroniu pe pleoape, care-i scotea albastrul ochilor în evidență, și probabil pusese ceva pe buze, pentru că străluceau.

Având în vedere cât o sărutam, probabil urma să mănânc stratul acela de luciu.

Am zâmbit când am văzut clamele cu păpădii din părul ei, formând o coroniță.

— Ți-ai propus să mă omori în seara asta? i-am prins mâna și am învârtit-o într-o piruetă, s-o pot admira complet, și mi-am mușcat limba. Futu-i, i-am apucat fundul în palme și am lipit-o de mine. Pantalonii ăștia ar trebui să fie ilegali, i-am șoptit pe buze, îndesându-mi mâna în buzunar după cutia mică pe care o aveam acolo.

— Sper că n-o să se uite nimeni greșit la tine în seara asta, fiindcă n-aș vrea să fim dați afară înainte de final.

— Despre ce vorbești? A roșit

— Ești superbă, Dandelion.

A chicotit și am întors-o cu spatele la mine, rezemând-o pe pieptul meu, apoi am scos lănțișorul din cutie și l-am lăsat să-mi atârne de deget în fața ei. Era unul simplu, din aur alb, care avea o păpădie ca pandantiv.

— Știu că e copilăresc, dar m-am gândit la tine când l-am văzut, i-am șoptit în ureche.

— Alec, e atât de frumos, a prins pandantivul între degete. Nu trebuia, m-a privit peste umăr, și am zâmbit.