Capitolul 5

31 7 8
                                    

,,Prins în vârtejul acustic"

👁️

A doua zi, Chris dormea adânc, iar razele dimineții îi atingeau delicat fața. Era încă liniște, până ce cântecul voios al unui cocoș îl făcu pe Chris să tresară. Uitându-se la telefon era abia ora șapte și câteva minute. Și-ar fi dorit să doarmă mai mult, dar se părea că întreg satul era din nou activ. Privind pe geam, parcă tot nu-i venea să creadă. Nu mai vedea impunătorii zgârie-nori de sticlă, ci niște căsuțe modeste, nu mai auzea simfonia traficului infernal, ci doar cântecul păsărelelor și a cocoșului matinal și, în sfârșit, respira aer curat. Se simțea mai plin de viață ca oricând. Era ca și cum locul acesta îl învăța cum să trăiască cu adevărat. Îi arăta, de fapt, cum ar trebui să se bucure.

Își urmă rutina zilnică de dimineață, apoi, înainte de a coborî își luă caietul cu notițe. Era sigur că astăzi se va întâmpla ceva special și că va reuși să mai completeze puzzle-ul misterului. Merse la parter, unde doamna Popescu îi pregătea cafeaua mult așteptată.

- Bună dimineața! Cum a fost prima noapte în România?

- Bună dimineața! Doamne, nu m-am mai odihnit așa de mult timp. Dacă nu era cocoșul ăla nesuferit cred că aș fi coborât pe la prânz.

- Într-adevăr, el este singurul nostru deșteptător. Dacă nu ar fi el, nu ar mai munci nimeni. O să te obișnuiești cu el, sunt sigură.

- În trei luni, cred și eu.

- Poftim! Sper ca aceasta să-ți aducă aminte de casă.

- Wow, vă mulțumesc! Chiar îmi doream să gust o cafea făcută de dumneavoastră.

Chris gustă din cafeaua fierbinte.

- Cum ți se pare?

- E delicioasă! Are un gust pe care nu l-am mai întâlnit niciodată. Începusem să mă obișnuiesc doar cu un stil. Cum o faceți?

- Dacă ți-aș spune, nu ar mai fi o rețetă secretă.

- Ha ha ha, o voi trece pe lista mea de mistere.

- Azi ce ai de gând să vizitezi?

- Azi trebuie să merg neapărat la Cabana Ursului. Mă gândesc că prietena dumneavoastră are mai multe informații.

- Și o să stai toată vacanța să lucrezi?

- Aparent... Aceasta nu este o simplă vacanță. Chiar dacă am trei luni la dispoziție nu sunt sigur că misterul acesta se va rezolva așa ușor. Iar dacă nu fac acest lucru, nu mai există carieră.

- Și tu chiar crezi că acolo îți vei construi viitorul? După toate dezamăgirile?

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

- Și tu chiar crezi că acolo îți vei construi viitorul? După toate dezamăgirile?

- Nu sunt sigur, dar merită să încerc. Aș putea fi recunoscut.

Evitând OchiulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum