Nebunia unei veri

Cap. 10 : Înfruntarea fetelor

Sosită în cabană, Evelyne se gândi să se echipeze corespunzător și să pornească într-o plimbărică pe malul lacului. Adoptă o ținută lejeră, dintr-un tricou roz deschis și niște pantaloni negri sport asortați cu niște adidași de aceeași culoare.

- Unde te duci?*o întrebă Debby curioasă*

- Să alerg poate...sau să mă plimb pe lângă lac, simt nevoia să iau niște aer proaspăt.*îi spuse Evelyne legându-și șireturile de la adidași*

- Vin cu tine.Probabil că și Matt ar dori să se plimbe.*zâmbi Debby*

- Ok.

Eve împreună cu Debby ieșiră din cabană spre a merge către cea a lui Matt. 

- Bat eu?*spuse Debby puțin timidă*

- Oh, normal că tu ! Tu îți cauți iubitul...*îi spuse Eve împingând-o spre ușă*

*Cioc-cioc*

- Oare cine e ? *se auzi vocea lui Matt din cameră*

- Euuuuu.*spuse Debby râzând*

- Hei ! Ce e?*Matt era acum în fața ușii, iar Debby remarcă un alt tip în camera lui*

- Am ieșit la plimbare cu Eve și mă gândeam că vii și tu, dar ești ocupat văd...cu tipul.*îi spuse Debby arătând spre tip*

- Eu sunt Nick.*tipul se ridică de pe fotoliu îndreptându-se spre ușă*

Nick era un băiat mai ciudat. Și nu, asta nu e din cauză că pielea lui era mai închisă, ci din cauza faptului că avea părul lung, ca și Dave, dar acesta îl ținea împletit în șuvițe subțiri și dense. Nick o observă pe Eve alături de Debby și porni către aceasta.

- Hei ! Eu sunt Nick.*îi spuse zâmbind*

- Hei ! Crezi că sunt surdă?*glumi Eve*

- Am vorbit prea tare?*Nick micșoră volumul glasului său*

- Nici vorbă, doar că am auzit numele tău când i te prezentai lui Debby, nu era nevoie să-l specifici iar.*îi zâmbi Eve* Eu sunt Evelyne, zisă și Eve, iar ea e Debby...

- Gagica lui Matt.*râse Nick*

- Exact !

- Vă plimbați deci...*spuse Nick puțin supărat*

- Da *interveni Eve*, ne însoțești? Dacă tot am întrerupt "palăvrăgeala" ta cu Matt.

- Normal că da. 

Cei patru se îndreptau acum spre malul lacului, însă Eve auzi cum Rachel țipa la cineva în sala de spectacole.

- Matt? Dave unde e?*întrebă aceasta îngrijorată*

- A zis că se duce la Rachel...*nu apucă să termine propoziția, căci Eve se îndrepta deja spre sala de spectacole*

- Ce ai de gând să faci?*spuse Debby fugind după ea*

- Să nu-i permit javrei ăleaia să-l conducă pe fraier.

Eve intrase împreună cu Debby, Matt și Nick în sala de spectacole, unde Rachel zbiera la Dave :

- Tu chiar nu vezi că aia încearcă să te seducă ?! Încearcă să ne despartă ! Deschide ochii și realizează, iubi!*îi spuse Rachy zguduindu-l* E o javră, nu vrea decât să-și pună amprenta pe tine !*Dave ieși fără să spună nimic, pe ușa din spate, fără să observe cine intrase*

Rachel se întoarse și îi văzu pe cei patru cum o priveau.Se îndreptă spre Eve și o privi amenințător.

- Ce naiba cauți tu aici, javro?! *îi spuse Rachel îmbrâncind-o*

- Ia mâna de pe mine ! Și vezi cum mi te adresezi. Cred că nu te-ai uitat în oglindă să vezi cine e adevărata javră, păpușă ! *Eve o îmbrânci și ea, pentru a scăpa*

- Tu chiar crezi că eu nu știu cât de javră ești?! Că vrei să-l seduci pe prostul ăsta și altele?*îi spuse Rachel etalându-și părul*

- Să ce?! Tu chiar nu știi despre cine e vorba ! În primul rând eu nu am sedus, nu seduc, și nici n-am de gând să o fac ! Cât despre cine o face, acea persoană ești tu! L-ai sedus cumva și astfel a devenit popular, fiind un cățeluș după fundul tău de pițipoancă proastă!*îi spuse destul de calmă Eve*

- Faci dragoste cu iubitul meu și pretinzi că nu îl seduci ?!*era punctul forte atins de Rachel acum*

Eve nu se putu stăpâni și în momentul în care Rachel vru să o pocnească, aceasta fiind oarecum îmbrâncită de Rachel, se îndepărtă dându-se în spate apoi ridică piciorul pentru a o lovi pe Rachel, dar fu trasă în spate de către Debby și Nick, iar Matt încerca să le potolească.

- Ce faci ?! Ai înebunit?*o întrebă Debby nervoasă*

- Nu mai pot ! Mi-am pierdut toată răbdarea pe care o puteam avea cu aceasta ființă ! *Eve era extrem de nervoasă și curând putea izbucni în plâns de nervi*

- Nu pot să cred că ai vrut să mă lovești ! *îi spuse Rachel făcând pe nevinovata*

- Tu crezi că toată lumea te suportă mereu? Există o limită în toate, Rachy ! *cel care vorbi, era Dave, care asistase la întreaga șcenă, întorcându-se să-și ia geaca*

- Dave!*spuse și Rachel și Eve mirate*

- Are dreptate, să știi. Și în plus de unde bazaconia asta că am făcut dragoste cu ea?! Ești nebună?! Nici cu tine care ești iubita mea n-am făcut, iar tu pretinzi că am făcut-o cu ea?! Ești întreagă la cap, dragă?*spuse Dave îndreptându-se spre ea*

- ...Pur și simplu așa credeam ! Dacă petreceai așa mult timp cu ea, și îți plăcea compania ei...*îi spuse Rachel izbucnind în plâns, cu lacrimi de crocodil*

- Rachel, e doar o prietenă. O prietenă ! Nu e amantă, nu e iubită și nimic altceva. Doar o prietenă, și trebuie să-ți intre acest lucru bine în cap.*Dave se îndreptă spre Rachel și o îmbrățișă*

În același timp le făcu semn celorlalți să părăsească sala, pentru a nu se înrăutăți lucrurile.În drum spre lac, pentru a se relaxa până la urmă, Eve nu scoase un sunet.

- Eve ești bine?*îi spuse Nick întorcând-o cu fața spre el*

- Sunt bine...doar că mă deranjează că idioata aia mă face să-mi ies din fire ! Eu nu sunt așa și nu aș lovi pe nimeni ...dar la naiba, nu mai rezistam!*spuse Eve aproape plângând*

Nick o îmbrățișă drăguț pentru a o face să se simtă mai bine. Preț de două ore, cei doi au stat acolo și au pălăvrăgit despre ei, despre ce le place lor și cum se simt uneori. Au fost două ore frumoase, căci s-au cunoscut mai bine și au devenit prietenii buni. După aceste clipe frumoase, Eve se întoarse înapoi în cabană, dar în fața ei îl găsi pe Dave. 

- Hei...*spuse acesta rușinat*

- Hei. Ce e?*Eve era indiferentă*

- Vreau să-mi cer din nou scuze pentru comportamentul ei...*spuse Dave oarecum plictisit*

- Tu chiar nu te-ai săturat să-i repari mereu greșelile?*Eve era doar realistă*

- Ba da...

Eve se hotătâ să nu-i mai acorde atenție, căci nu prea o merita, așa că intră în cabană, pentru a se odihni.