Pasiune si sacrificiu

3. Puterea de a uita

De as putea sa uit de discutia mea de ieri cu parintii mei...of...ar fi atat de bine...,dar nu,trebuie sa imi revin."Totul va fi bine Britney...Calmeaza-te...".Numai la asta ma gandeam. Am timp sa le arat parintilor mei ca nu asa merg lucrurile cu sportul. "Ce stiu ei?Nu au facut niciunul sport de performanta." Oricum,nu asta e problema mea deocamdata. Maine incep antrenamentele pe stadion...e vacanta deci...voi face in fiecare zi. Asta inseamna ca voi fi mai bine pregatita la urmatorul concurs. Asta e bine. Dar...daca nu sunt suficient de buna? Daca nu voi putea face fata? Daca se va intampla ceva care sa ma faca sa vreau sa renunt? NU.NU TE GANDI ASA.TU ESTI BUNA SI STII FOARTE BINE.Mda...poate ca stiu...sau poate ca doar ma cred. Daca as fi atat de buna m-ar fi sustinut si parintii mei. Proprii mei parinti. Oare cine a mai pomenit? EI NU CONTEAZA. CONTEAZA CEEA CE CREZI TU DESPRE TINE,NU CE CRED PARINTII TAI!Corect,dar...NICIUN DAR.STII FOARTE BINE CA AM DREPTATE. Da,stiu,nu trebuie sa faci asa... Suntem aceeasi persoana. Cum este posibil sa ne certam? NU TE MAI GANDI LA ASTA.GANDESTE-TE LA CAT DE BUNA ESTI SI GATA! Ah,da. Revenind,trebuie sa am mai multa incredere in mine...sau o sa dau gres. Nu,nu pot permite sa se intample asa ceva. Trebuie sa am mai multa incredere in mine...dar nu stiu cum as putea face asta...