Dupa o vacanta atat de extenuanta intr un final este bine sa ajungi acasa. Maine incepe liceul. Sunt clasa a10a. Sunt entuziasmata abia astept sa vad ce va urma, dar mai intai trebuie sa vorbesc cu Alin.
-Down, vino si ajuta ma cu bagajele.
-Scuze mama, nu pot. Roaga l pe tata
-Do..
N am apucat sa aud ce spune caci am iesit pe usa. Ma grabeam sa ajung la Starbucks.
Deja l am vazut. Statea la o masa. Acea masa la care ne asezam de fiecare data cand ne vedeam acolo.
Aveam emotii. Nu mereu am emotii, dar cand am sunt... de necontrolat.-Alin!
-Iubire!
-Ma bucur sa te vad!
-Ia loc. Voiam sa vorbim
-Uite Alin, si eu voiam sa..
-Nu, asculta ma. Vreau sa ti spun ca de cand te am cunoscut n am mai vazut vreo alta fata in ochi. Am fost impreuna timp de 3 ani si 4 luni. Nu are rost sa aruncam aceasta iubire. Doar hai sa continuam. Lasam totul in urma. Doar tu si eu.
Eram pusa intr o situatie dificila, deoarece nu stiam ce sa fac. Aveam de ales daca sa merg pe drumul asta mai departe cu el, sau sa ii spun ce s a intamplat in vacanta la bunici.
-stii ceva? Ai dreptate. Hai sa o luam de la capat.
Fericirea se vedea in ochii nostrii. In sfarsit simteam cum mai exista o sansa si pentru noi. Poate de data asta o sa fie altfel.
Am plecat spre casa dupa ce mi am luat la revedere de la el. Ascultam in casti o melodie de la Lana del Ray
Desi nu stiu de ce o ascultam, fiindcă piesele ei sunt de despartire.*beep, beep*
Messenger:
Dan- "buna frumoaso. Sa stii ca n a trecut mult de cand mi ai scris, dar deja mi e dor de tine. Atat de dor incat am decis sa mi fac transferul la elemntary school;). Ai ghicit, la scoala voastra. Ne vedem maine, iubito!"Nu! Asta era cel mai mare cosmar al meu. Ei bine aproape. Ce puteam face sa scap de situația asta? Vai de capu meu.
*Conv apel:*
-Hei Clara
-Buna Down
-Asculta ma e ceva urgent!!
-Te ascult.
-Hai sa ne intalnim la mine cheam o si pe Sofia!
*apel incheiat*
Ora 16:42. Fetele au ajuns la mine si incercam sa le explic situația.
-Nu, nu ma bag in asta!
-Sofia, te rog, spun eu dispaerata
-Ar trebui sa i spui adevarul lui Alin. Nu pot sa cred ca i faci asta, ai noroc ca nu i spun nimic
-Nu pot sa cred ca ai avut incredere sa i spui ei asta, zise Clara nervoasa.
-Am nevoie de ajutor, te rog Sofia nu i spune, o implor eu
-Mi a ajuns aici, spune sofia in timp ce se ridca si pleaca
Am ramas doar eu si Clara. Nu stiu cum am putut sa o chem si pe Sofia in ciuda certii mele cu ea de luna trecuta.
-Uite ce e Down, Sofia nu va spune nimic. Dar ai grija ce faci in continuare.
-Stiu, mersi Clara
-Te las acum, iar Clara se ridica ma ia in brate si pleaca.
*ora 07:25*
Abia ce m am trezit si nici nu am realizat ca trebuia sa fiu deja spre liceu. Am inceput prost din prima zi. Bravo Down asta esti tu. Ohh imi urasc viataa!