Atingeri letale

☆8☆

Medison
Ma ridic din pat si imi caut hainele, le vad pe jos si deja ma apuca toate gandurile. Vai, dar nu am facut... nu cred... adica totusi eram beata, chiar a profitat asa de mine...
Cel mai rau ma deranja ca nu imi aminteam nimic. Trag repede pantalonii pe mine, tricoul lui il las si asa bluza aia era prea decoltate, mai bn nu o mai iau pe mine. Si incercam sa ma gandesc cum sa plec de acolo. Nu era bine ca e sambata, nu trebuia sa plec la serviciu si trebuia sa caut un motiv sa plec. Am incercat sa ma strecor pana jos, ma gandeam ca poate reusesc sa ies repede si sa fug, dar cand ajung la parter il vad in bucatarie, pregatea micul dejun. Ce dragut. Nu, stergeti gandurile astea. Nu e deloc dragut, cine se crede sa se comporte asa cu mine, sa vina sa ma ia asa din club, sa ma aduca la el. Nu eram proprietatea lui, putea sa fac ce vreau si sa merg unde vreau. In timp sa ma gandeam la toate astea, aud un latrat de caine in spatele meu si ma sperii. Ma daduse de gol cainele. Ieri nu avusese caine cand am fost aici. Acum de unde a aparut. Intru in bucatarie, cu cainele in spatele meu.

-Gata, te-ai trezit, voiam sa vin dupa tine. Max, vad ca ai cunoscut noul nostru oaspete.
-Vreau sa merg acasa, e tot ce spun si parca imi era rusine sa il privesc in ochi si ma uitam in jos.
-O sa mergi si acasa sa ti iei niste haine sa-ti aduci aici,nu poti sa stai asa indecenta in casa mea si se uita la panatolii mei apropiindu-se.
-Inceteaza ,vorbesc serios. Nu o sa mai stau aici. Si nu sunt indecenta.
-Hai, vino sa mananci si vorbim dupa si ma apuca usor de talie si ma trage spre scaun sa ma asez.
" Ce e cu tupeul asta pe el, sa ma atinga asa si imi mai spune si indecenta. Doamne, ce s-a intamplat aseara?!"
Incep sa mananc ,dar stau pe ganduri si invart mai mult furculita in farfurie.
-Sa stii ca nu s-a intamplat nimic intre noi aseara.
Atunci il privesc in ochi si ma simt usurata.
-Nu as fi niciodata cu o femeie care e beata si mai ales, nu as face nimic din ce nu vrei.
-Nu eram beata, spun pe un ton mai rastit.
-Atunci trebuia sa ti ofer noaptea de pasiune pe care ti-am promis-o , spune razand, se ridica si ma saruta in varful capului apoi se duce si pune cate o cafea.
-Stii ceva, eu ti-am mai zis o data ca nu sunt o femeie usoara asa ca inceteaza cu prostiile astea. Si ma ridic de pe scaun.
-Stai jos, glumeam si eu. Stai să-ti povestesc ce s-a intamplat aseara pentru ca e posibil sa nu mai stii.
Dupa ce te am dus in dormitor, ti-a fost rau, ai vomitat, apoi te ai udat le bluza pe care o aveai. Ti-am dat un tricou de la mine si te ai schimbat. Cand te-am pus sa dormi, mai rugat sa raman cu tine si sa nu te las singura.
-Atunci chiar eram beata , ca altfel nu te-as fi rugat asa ceva. Beau cateva guri din cafea, chiar era ce trebuie acum, ma durea capul de simteam ca imi explodeaza. Imi revenea in minte scena sarutului. Cel mai intens sarut din viata mea.

Dupa ce bem cafeaua, aud ca imi suna telefonul. Era Valery care ma intreba disperata ca unde sunt, ca aseara am disparut asa.
-Sunt bine, stai linistita. O sa povestesc eu.
-Bine, atunci ne vedem maine la nunta lui Marisol.
Doamne, nunta,uitasem profund. Trebuia sa imi cumpar rochie si sa ma pregatesc.

-Chiar trebuie sa merg acasa, am planuri azi.
-Hai sa mergem. Uite ce e, o sa mai dureze putin situatia asta. Am inteles ca luni pacientul o sa fi tranferat in arest si atunci nimeni nu o sa mai aiba treaba cu tine. Doar azi si maine trebuie sa mai stai aici.

-Ok, spun resemnata. Nu credeam ca o sa intalnesc un om mai incapatanat ca mine. Dar tot ce facea era sa ma protejeze si sa aiba grija de mine.

Ajungem acasa, ma schimb repede apoi cobor. El inca nu plecase.
-Uite, eu trebuie sa merg la cumparaturi, maine are nunta burlacita de aseara si trebuie sa mi iau rochie. Nu cred ca vrei sa vi dupa mine prin magazine. Daca e, cand termin o sa vin la tine, ok?
-Nu cred ca ar trebui sa vorbesti in numele meu. Ba o sa merg cu tine prin magazine.
Of, ce ma enerva. Crezusem ca scap de el. Dupa sarutul de ieri, il vedeam cu alti ochi, bn ca el credea ca nu-mi mai amintesc nimic ca am vazut ca nu zisese nimic despre el.

Ma urc in masina si plecam. La mall, intru in mai multe magazine , probez rochii, el avea foarte multa rabdare, adica chiar incercasem sa il enervez dar nu reusisem. Nu gasisem inca nici rochie,offf. Intru si in ultimul magazin, deja imi pierdusem speranta, ma uit pe acolo si alerg o rochie neagra lunga sa probez. O incerc, dar nu ma convinge si nu mai aveau nici marimea mea si nu mai era timp nici la croitorie sa o duc. Cand ies din cabina de proba, el imi da un umeras cu o rochie lunga, rosie ca focul, cu decupaj pe un picior. Nu foarte decoltata.
-Nu e genul meu, nu imi place
-Te rog, probeaz-o si pe asta nu ai nimic de pierdut.
Probez rochia si vine perfect, asta e. Ma enerva faptul ca el o alesese si mai mult ma fortase sa o probez si chiar era ce trebuie. Doamne, el ma stie mai bine ca mine. Ies din cabina si se uita lung la mine.
-E perfecta.
-Da, cred ca o sa o iau si ma intorc sa o dau jos. Problema era ca rochia avea un fermoar pana sus, de inchis putusem, dar de deschis era mai complicat. Ies din cabina si ma uit dupa vreo fata sa ma ajute dar nu era nimeni.
-Ce s-a intamplat? Ai nevoie de ajutor?
-Da, te tog. Intram amandoi in cabina si el imi da parul intr-o parte si incepe sa traga fermoarul rochiei. In timp ce tragea usor de el, isi lipeste capul de urechea mea "Esti foarte frumoasa in rochia asta, parca a fost facut pentru tine". Ma rosesc si ma trag de langa el, gata cred ca acum pot sa ma descurc singura. El zambeste si ma lasa singura. Doamne, deja era prea mult. Deja incepusem sa ma obisnuiesc cu atingerile lui, iar de luni, gata nu mai eram impreuna. Nu voiam niciodara sa fiu doar un nume in plus in lista noptilor lui de pasiune. Asta e. Mai bine nu ma obisnuiesc cu el, o sa mi fie greu cand o sa raman iar singura.

Drumul de la mall spre casa fusese foarte tacut. Nu zisese nimeni mai nimic.