ＵＮ ＳĂＲＵＴ ＣＵ 𝒫𝓁𝒶𝓉ă ⱽᵒˡᵘᵐᵘˡ ²

șaisprezece

𝙒𝙚𝙣𝙖

Mă trezesc transpirată și plângând. Mă uit speriată în jur, ținându-mă palma stângă pe piept. Totul a fost un vis? Conversația din lift... nu a fost reală?

     Vreau să țip cât de tare pot eu, dar nu reușesc nici măcar să oftez. Mă simt extenuată și mă trântesc înapoi pe pernă și privesc tavanul gândindu-mă cum ar fi fost dacă conversația cu mama din lift chiar era adevărată.

     Nu am chef să ies astăzi din cameră. Nu am promis nimănui că voi ieși, așa că îmi iau telefonul de sub pernă și îl aprind, văzând un mesaj de la Geon. La patru dimineața, el tocmai mi-a scris. Mă uit cu un ochi fugitiv la oră și observ ca e abia opt dimineața.

     Revin la mesaj și îl recitesc cu voce tare pentru că durerea din interiorul meu nu este îndeajuns pentru mine acum.

    "Tu și Justin chiar vă potriviți"

Refuz să-i răspund la mesaj. Știu ca va vedea faptul ca mesajul său a fost citit, dar nepăsarea îmi apasă pe suflet. Îmi amintesc de acel semn de pe gâtul lui și faptul ca au întârziat la cină..

Nu vreau să știu ce au facut el și tarfa lui. De ce m-ar interesa?

De ce nu mă pot interesa de mine, pur și simplu?