Ultimul Erou

4

Alice musca din salata verde, facuta parca din cauciuc , si privi cu suspiciune prin restaurantul mic si elegant.

-De ce nu- aici? ii sopti Lyndei , fara  a se intoarce sa o priveasca . Parca spuneai ca ia masa aici in fiecare zi. 

-Asa-i . Nu fi ingrijorata, va fi aici. Intreaga cladire s-ar prabusi ,daca ar devia vreodata de la programul lui,mormai Lynda , apoi facu o pauza . Alice, esti sigura ca vrei sa faci asta? Cred ca e mai bine sa nu stii cum e . Ti-ar crea unele griji in privinta copilului,inca de a veni aici si sa le exprime pe ale lui.

Alice rase de plictiseala din vocea prietenei sale.

-Nimic din toate astea. O privi pe Lynda ,apoi se uita aiurea ,adaugand ganditoare: Cred ca vreau numai sa ma conving ca s-a intamplat cu adevarat .Cumva pot accepta copilul, dar nu si faptul ca....-inghiti nervos, apoi lua in graba din salata- ca m-am culcat cu un barbat strain.

-Va fi si mai greu pentru tine sa crezi asta,cand ai sa-l vezi ,murmura Lynda sec. Cred cu adevarat ca ai sa regreti.

Alice stranse din umeri.

-Nu ar fi prima data cand am facut ceva ce am regretat ulterior. In plus, am vorbit cu doctor White in noaptea trecuta si mi-a spus ca trebuie sa o fac.

-Cand ai mai ascultat tu de pshiologul tau? spuse Lynda ,ingrijorata. Aminteste-ti cand iti spunea....

Dintr-odata ,se intrerupse si ramase nemiscata, ingustandu-si ochii.

-Asta-i ,sopti ea, prinzand rapid bratul lui Alice.

Alice nu stia la ce se asteptase de fapt, dar in mod sigur nu coincidea cu realitatea  . Vazu un barbat subtire , de inaltime mijlocie , asteptand ospatarul. Parul lui drept, blond, ii cadea pe frunte .

-Nu-i chiar asa de rau, spuse Alice nesigura. Cel putin ,nu-i prea scund. Poate ca nici copilul nu o sa fie un gandac.

-Nu-i chiar asa rau? Lynda era inmarmurita. Alice, e un plangaret. Nu e vorba de cum arata. Asta nu e spoiala de o singura generatie. Probabil ca a fost nevoie de secole, de generatii intregi  ce s-au succedat , ca sa il faca atat de plictisitor pe cat e.

-Dar imi place felul in care incerci intotdeauna sa privesti partea luminoasa a lucrurilor, murmura Alice, ironic, apoi repira profund. Ma duc sa discut cu el. 

Inainte ca prietena ei sa poata protesta , ea se ridica , si traversand restaurantul , se apropie in timp ce el primea mancarea.

-Hello.

Blondul o privi surprins pentru un moment,apoi ea putu vedea in ochii lui, de un gri sters,ca stia ,insfarsit , de unde s-o ia.

-Hello,spuse el incet ,apoi se incrunta,ca si cand ar fi fost confruntat dintr-odata cu o problema. Am numai cateva minute. Vrei ....vrei sa stai? 

-Da, as vrea sa discutam, spuse ea, pastrandu-si siguranta vocii. Isi trase un scaun , apoi adauga: Poti sa mananci in timpul asta.

Ea astepta cateva minute  pana cand el a inceput sa manance .

-Ai spus ca vrei sa vorbesti cu mine despre ceva,spuse el, in sfarsit, incruntandu-se si taind dintr-o friptura .

-Da. Alice inspira inainte de a continua. De fapt, este vorba despre petrecerea la care te-am intalnit si ...si despre tot.

El continua sa manance, fara a o privi, si ea incepe sa se simta foarte nelelocul ei. Cum ar putea sa abordeze subiectul. 

-Harry , am unele neclaritati cand incerc sa imi amintesc seara in care ne-am intalnit. Ea rase nervos si se simti de parca rasul i s-ar fi oprit  in gat. Vezi, luam medicamente si au avut ... efecte secundare.